Până la un sfert de milion de copii, tineri și adulți vulnerabili au fost abuzați fizic și sexual în centre de îngrijire de stat și în instituții religioase din Noua Zeelandă, începând din 1960 și până în primii ani de după 2000, dezvăluie o anchetă publică cutremurătoare, al cărui text este, potrivit autorităților din Wellington, greu de parcurs.
Copiii, unii dintre ei având numai 9 luni, au fost abuzați timp de mai mulți ani. Între torturile pe care au fost nevoiți să le îndure s-au numărat violuri și tratamente cu șocuri electrice, din partea unor angajați ai centrelor psihiatrice și de îngrijire, a unor membri ai clerului, precum și a unor tutori ce îi aveau în adopție temporară, dezvăluie un raport provizoriu, prezentat ieri de Comisia Regală de Anchetă și citat de Reuters. Documentul estimează că până la 250.000 de persoane au fost abuzate, cifră care reprezintă aproape 40% din cei 655.000 de oameni aflați în îngrijire în perioada analizată. Cele mai multe cazuri de abuz au avut loc între anii ’70 și ’80. Raportul mai dezvăluie că mulți supraviețuitori ai abuzurilor aveau între 5 și 17 ani în momentul comiterii faptelor. Cei mai mulți dintre ei au fost abuzați pe o perioadă care s-a întins între cinci și zece ani. Între abuzurile descoperite de anchetatori se numără agresiuni fizice și sexuale, în unele cazuri angajați ai instituțiilor psihiatrice forțând pacienții de sex masculin să violeze paciente. Abuzurile au inclus și folosirea necorespunzătoare a procedurilor medicale, între care utilizarea șocurilor electrice asupra organelor genitale și a picioarelor, dezbrăcarea indecentă a pacienților, examinările vaginale inutile, precum și abuzurile verbale și insultele rasiale. Raportul mai arată că probabilitatea ca minorii și tinerii să fi fost abuzați în instituții religioase este cuprinsă între 21 și 42 de procente, iar numărul persoanelor care s-au aflat în centrele de îngrijire a fost de șase ori mai mare decât fusese estimat anterior. Supraviețuitorii abuzurilor au mărturisit că „o cultură a tăcerii și a secretului” a ținut toate aceste acte odioase departe de ochii lumi. Biserica Catolică din Noua Zeelandă a declarat, ieri, că va studia cu minuțiozitate raportul pentru a vedea cum poate răspunde nemulțumirilor exprimate și pentru a preveni noi abuzuri.
Maori, persecutați
Raportul mai dezvăluie că, foarte probabil, minorii proveniți din populația indigenă maori au avut cel mai mult de suferit de pe urma tratamentelor inumane, în condițiile în care 81% dintre copiii abuzați, aflați în îngrijire, aparțin acestei cele mai răspândite minorități din Noua Zeelandă. De altfel, 69% dintre copiiii aflați în sistemul de îngrijire sunt maori. Potrivit anchetei, instituțiile religioase au încercat „o purificare” a identității culturale a populației maori aflate în sistemul de îngrijire, prin intermediul abuzurilor fizice și sexuale. Mii de membri ai comunității maori au protestat anul trecut de-a lungul întregii țări, în încercarea de a pune capăt practicii de a lua copii din familiile care prezintă un așa-zis „risc”, plasându-i în sistemul de îngrijire a statului, remarcă Reuters. Investigația oficială, care zguduie Noua Zeelandă, a fost demarată în 2018, când premierul Jacinda Arden a anunțat constituirea Comisiei Regale de Anchetă. Ulterior, Arden, care a declarat că țara trebuie să înfrunte „un capitol întunecat” al istoriei sale, a extins mandatul comisiei, incluzând biserica și alte instituții religioase.
„Nu am mai vrut să trăiesc și am sărit cu mașina de pe o stâncă (...) Pe nimeni nu a interesat însă de ce am făcut asta!”
Supraviețuitor al abuzurilor, care a încercat să se sinucidă