Câştigul salarial mediu net a fost în luna aprilie de 5.647 lei, în scădere cu 44 lei (-0,8%) față de luna martie 2025, potrivit datelor prezentate de INS.
În luna aprilie 2025, câştigul salarial mediu brut a fost 9415 lei, cu 80 lei (-0,8%) mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2025.
Câştigul salarial mediu net a fost 5647 lei, în scădere cu 44 lei (-0,8%) față de luna martie 2025. Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (14021 lei) și în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (12599 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3332 lei) și în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3430 lei).
Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 8,2%.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum
-Indicele câştigului salarial real1 a fost 103,2% în luna aprilie 2025 față de luna aprilie 2024.
-Indicele câştigului salarial real a fost 99,1% în luna aprilie 2025 față de luna martie 2025.
-Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 262,2%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna martie 2025.
Rata șomajului în primul trimestru al anului a fost de 6,2%, în creștere
Rata şomajului în primul trimestru din 2025 a fost de 6,2%, ȋn creștere cu 0,3 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată în trimestrul IV 2024, arată datele INS publicate vineri.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 0,2 puncte procentuale (6,3% la bărbaţi, faţă de 6,1% la femei), iar pe medii rezidenţiale, de 6,1 puncte procentuale (9,5% în mediul rural, faţă de 3,4% în mediul urban).
Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (24,6%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul I al anului 2025, de 62,7%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de trimestrul IV 2024. Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,3% faţă de 53,8% la femei) şi la persoanele din mediul urban (69,1% faţă de 55,9% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 17,2%.
Producția industrială a scăzut în primele patru luni ale anului
Producţia industrială a scăzut atât ca serie brută (-5,3%), cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (-2,6%), în primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2024, anunță INS.
În luna aprilie 2025, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 8,4%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-13,5%), industria prelucrătoare (-7,9%) și industria extractivă (-5,1%). Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mare faţă de luna precedentă cu 2,3%, datorită creșterilor din industria prelucrătoare (+2,9%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,1%). Industria extractivă a scăzut cu 0,8%.
Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 9,6%, ca efect al scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-11,3%) și industria extractivă (-3,9%).
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,8%.
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică faţă de luna corespunzătoare din anul precedent cu 2,4%, din cauza scăderilor înregistrate de industria extractivă (-3,4%) și industria prelucrătoare (-2,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 3,0%.
În primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2024, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 5,3%, ca urmare a scăderilor din cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare (-6,1%), industria extractivă (-2,1%) și producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-0,9%).
Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică cu 2,6%, ca efect al scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-3,1%) și industria extractivă (-1,7%). Producţia şi
furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,2%.
Resursele de energie primară au crescut în primele patru luni din an 5%
În primele patru luni ale anului, resursele de energie primară și cele de energie electrică au crescut cu 5%, respectiv cu 1,5% față de perioada similară din 2024, arată datele publicate vineri de INS..
Principalele resurse de energie primară, în primele patru luni din an, au totalizat 11163,9 mii tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 533,9 mii tep față de perioada similară din 2024.
Producţia internă a însumat 5917,1 mii tep, în scădere cu 313,6 mii tep (-5,0%) faţă de perioada 1ianuarie-30 aprilie 2024, iar importul a fost de 5246,8 mii tep, în creștere cu 847,5 mii tep (+19,3%).
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23219,9 milioane kWh, în creștere cu 351,3 milioane kWh față de primele patru luni ale anului 2024.
Producţia din termocentrale a fost de 5998,7 milioane kWh, în scădere cu 132,1 milioane kWh (-2,2%). Producţia din hidrocentrale a fost de 3893,7 milioane kWh, în scădere cu 1999,0 milioane kWh (-33,9%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3936,0 milioane kWh, în scădere cu 47,0 milioane kWh (-1,2%). Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2126,5 milioane kWh, în scădere cu 504,1 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1092,4 milioane kWh, în creștere cu 259,3 milioane kWh.
Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16952,7 milioane kWh, cu 1,0% mai mare față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2024, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,2%; consumul populaţiei a crescut cu 5,5%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7,4%.
Exportul de energie electrică a fost de 4440,1 milioane kWh, în creștere cu 267,8 milioane kWh.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1827,1 milioane kWh, în scădere cu 92,5 milioane kWh.
(sursa: Mediafax)