Vor beneficia de indexări periodice ale indemnizaţiilor sociale, ale pensiilor, de programe de intervenție menite să reducă gradul de marginalizare, vor avea acces la infrastructura de sănătate, vor beneficia de programe gratuite pentru reabilitarea termică a locuinţelor, racordarea gratuită a caselor la reţeaua electrică şi multe alte lucruri cu care niciun Guvern nu şi-a bătut prea tare capul în ultimii 32 de ani. În total, 38 de pagini de promisiuni. Ce nu ne spune însă noul proiect de strategie este cam cât ar costa toate promisiunile, mai ales că instituţiile financiare ne avertizează că România trebuie să-şi reducă deficitul bugetar, iar a ţine, în continuare, sub presiune cheltuielile nu este o politică sustenabilă. În schimb, ca să ne risipească orice urmă de îndoială în privinţa seriozităţii strategiei, Ministerul Muncii precizează că finanţarea măsurilor va fi asigurată, în ceea mai mare parte, din fonduri europene. Un capitol la care România a rămas mereu repetentă.
Primul obiectiv strategic vizează asigurarea unui trai decent şi combaterea situațiilor tranzitorii de sărăcie monetară, ceea ce se traduce prin venituri mici, astfel încât situaţia să nu se permanentizeze.
Ministerul Muncii are în vedere implementarea Venitului Minim de Inserție, acordarea unor salarii și pensii adecvate, precum şi actualizarea Indicatorului Social de Referință. În România, categoria de vârstă cea mai afectată de sărăcie este cea a populației de minori (32% în anul 2018), urmată îndeaproape de cea a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 ani, valori ce depășesc media sărăciei relative înregistrate la nivelul României pentru anul 2018 (23,6%), se arată în strategia pusă în dezbatere publică de Ministerul Muncii.
Creşteri constant şi sustenabile
Pe lângă reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie, noul proiect de strategie mai are ca ţinte reducerea cu 20% a persoanelor aflate în deprivare materială severă (DMS) şi cu cel puţin 20% a persoanelor care locuiesc în gospodării cu intensitate scăzută a muncii (ISM). Pentru atingerea acestor ţinte, strategia pregătită de Ministerul Muncii prevede “asigurarea creșterii constante a veniturilor mici, alocațiilor pentru copii, tineri, de susținere pentru familiile monoparentale, indemnizații pentru persoane vârstnice dependente și persoane cu dizabilități, ajutoarelor sociale pentru alte grupuri vulnerabile sau defavorizate”. Şi, probabil, pentru a nu mai apărea surprize ca aceea provocată anul acesta chiar de iniţiatorii proiectului, se are în vedere instituirea unui mecanism de indexare care determină revizuirea beneficiilor de asistență socială într-o manieră previzibilă și acordarea acestora ca măsură de asistență socială. Pe de altă parte, şi pensiile urmează să crească sustenabil, dar nu se detaliază ce înseamnă sustenabil în viziunea lui Cîţu. În schimb, creșterea indemnizației sociale pentru pensionari se va face la nivelul pragului de sărăcie relativă/nivelul coșului minim lunar de consum. Comisia de Insolvență la Nivel Central a stabilit în ianuarie 2019 valoarea coșului minim lunar al unei familii - 2.100 de lei, dacă locuiește în mediul rural, şi la 2.600 de lei, dacă locuiește la oraș. Potrivit unui calcul făcut în noiembrie 2019 de Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung, valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2019 este de 6.954 lei pe lună.
România cunoaște printre cele mai mari rate ale inegalității din Uniunea Europeană și, totodată, se numără printre puținele state membre UE în care, în anul 2018, inegalitatea s-a adâncit față de anul precedent. În anul 2018, pragul sărăciei a fost de 9.002 lei/an pentru gospodăriile formate dintr-o singură persoană, respectiv de 18.905 lei/an pentru gospodăriile formate din doi adulţi cu doi copii cu vârsta sub 14 ani, potrivit statisticii Ministerul Muncii
Raluca Turcan vrea bătrâni sănătoşi
Proverbul românesc “Bătrâneţe, haine grele!” va căpăta o nouă dimensiune odată cu punerea în aplicare a strategiei de către ministrul Muncii, Raluca Turcan. Unul din obiectivele declarate pentru următorii şapte ani este creșterea speranței de viață sănătoase în rândul populației. Cum? “(…) prin furnizarea de servicii sociale care promovează îmbătrânirea activă prin măsuri de încurajare a unui stil de viață sănătos, concomitent cu măsuri de îmbunătățire a accesului la servicii de îngrijire pentru cei care au nevoie, încurajare a participării sociale și măsuri care asigură securitatea financiară”.