El a participat vineri, la Miercurea-Ciuc, la deschiderea celei de-a patra ediţii a Conferinţei Administratorilor şi Proprietarilor de Păduri, eveniment care oferă în fiecare an cadru de dezbatere pentru teme actuale din sectorul forestier.
Tema centrală a conferinţei vizează, potrivit organizatorilor, redefinirea rolului strategic al gestionării pădurilor în contextul schimbărilor climatice, al transformării cadrului de reglementare european şi al dinamicii accelerate a pieţei, un accent deosebit fiind pus şi pe analiza contextului juridic şi al regimului de proprietate.
În deschiderea evenimentului la care sunt prezenţi circa 300 de participanţi, vicepremierul Tánczos Barna, unul dintre iniţiatorii conferinţei, a vorbit despre importanţa pădurilor ca resursă preţioasă şi moştenire de la generaţiile trecute, punctând faptul că tema necesită o abordare raţională şi ştiinţifică, în acelaşi timp.
Fost ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor în perioada 2020-2023, Tánczos Barna s-a referit şi la procesul de reformă prin care trece RNP Romsilva, "un subiect de actualitate majoră" şi a punctat că schimbarea trebuie să se facă "de jos în sus", altfel "se vor impune lucruri din partea societăţii, fără cunoaşterea tuturor detaliilor".
"Îmi reproşez personal că nu am fost suficient de insistent când ar fi trebuit să fiu ca această schimbare venită de jos în sus, din interiorul RNP-ului, să ajungă la o finalitate şi la o reformă", a spus vicepremierul.
Acesta a vorbit şi despre importanţa implicării specialiştilor în educaţia tinerilor.
"Eu nu aş dori să văd, de exemplu, un RNP care lipseşte de la Săptămâna verde. Eu nu aş dori să văd Săptămână verde în şcolile din România fără o zi, jumătate de zi, în care un pădurar, un inginer silvic, este în şcoală pentru a planta dragostea pentru pădure în inima copiilor şi raţiunea cu privire la exploatarea sustenabilă a pădurii în mintea copiilor. De noi depinde când şi cum vor învăţa despre pădure cei care vin din urmă", a spus Tánczos.
De asemenea, vicepremierul şi-a exprimat dorinţa ca reforma Romsilva să transforme compania într-una mult mai eficientă.
"Mi-ar plăcea să văd că Romsilva şi administratorii de pădure, ocoalele de regim - private, ocoalele de la autorităţile locale - vor deveni model de administrare a naturii, un model de eficienţă la nivel european, iar noi, cei care administrăm această resursă uriaşă din România, trebuie să devenim jucători importanti pe piaţa internaţională sau cel puţin pe piaţa europeană a lemnului şi trebuie să ne unim forţele pentru a nu dispersa toate resursele pe care le avem la îndemână", a conchis Tánczos Barna.
Tánczos a atras atenţia asupra provocărilor actuale, de la schimbările climatice şi presiunea venită din partea societăţii până la conflictele internaţionale, subliniind că specialiştii, proprietarii şi administratorii de păduri trebuie să fie cei care generează schimbarea, nu doar să se adapteze la ea.
"Trebuie să fim extrem, extrem de atenţi la aceste provocări. Avem, de fapt, două opţiuni: Suntem tot timpul cei care încearcă să se adapteze schimbărilor, încercăm să răspundem noi într-un fel sau altul la aceste schimbări, sau suntem noi cei care generăm schimbările? Şi cred că trebuie să alegem a doua opţiune", a mai spus vicepremierul.
În deschiderea conferinţei a luat cuvântul şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Bíró Barna-Botond, care a subliniat importanţa luării deciziilor pe baza realităţii din teren şi a dialogului cu specialiştii în domeniu.
"Faptul că am ajuns la cea de-a patra ediţie a Conferinţei Administratorilor şi Proprietarilor de Păduri arată că există o comunitate profesională puternică, preocupată nu doar de prezentul, ci mai ales de viitorul pădurilor noastre. Acest lucru este cu atât mai important într-un moment în care sectorul forestier se confruntă cu schimbări şi decizii importante la nivel naţional şi european. Un exemplu este procesul de delimitare a Zonelor cu Protecţie Strictă, care ridică numeroase întrebări şi preocupări în rândul comunităţilor locale şi al proprietarilor de păduri. Experienţa recentă ne arată foarte clar că astfel de decizii nu pot fi luate doar pe baza unor analize realizate de la distanţă. Gestionarea responsabilă a patrimoniului natural presupune cunoaşterea realităţilor din teren şi consultarea celor care îl administrează zi de zi. De aceea, dialogul dintre specialişti, administratori, proprietari şi autorităţi este esenţial. Iar conferinţe precum cea de astăzi oferă tocmai acest cadru necesar pentru schimb de experienţă, clarificarea problemelor şi formularea unor soluţii sustenabile", a transmis preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.
Reprezentanţii organizatorilor au mai subliniat că evenimentul a evoluat, de la an la an, de la o iniţiativă regională la o platformă de dialog de nivel naţional.
Printre cei care au luat parte la evenimentul de deschidere şi au transmis mesaje participanţilor s-au numărat şi George Gârbacea, inspector general al Gărzii Forestiere Naţionale, Gabriel-Simion Oltean, consilier în cadrul cabinetului ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, Jean Vişan.
Programul conferinţei, care se desfăşoară pe tot parcursul zilei, este structurat în trei paneluri tematice: "Pădurea ca resursă strategică în contextul schimbărilor climatice", "Drept, proprietate şi responsabilitate în administrarea pădurilor" şi "Lanţul valoric al pădurii şi lemnului în Europa - piaţă, reglementare şi competitivitate".
Evenimentul este organizat de Consiliul Judeţean Harghita, Asociaţia Proprietarilor şi Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, în parteneriat cu Asociaţia Organizaţiilor Fermierilor Secui şi Asociaţia Forestierilor din România.
AGERPRES