Ministerul Sănătății vrea să abroge Ordinul 1136/2007 privind Normele de igienă pentru cabinetele de înfrumuseţare corporală, astfel că a fost elaborat un proiect de Ordin, actualizat cu prevederi conforme cu practica modernă specifică pentru saloanele de înfrumuseţare, dar și pentru unitățile de tatuaj, piercing și implantare dermală. De asemenea, sunt aduse modificări în privința substanțelor prezente în cernelurile pentru tatuaje sau în machiajul permanent.
Cele mai multe prevederi din proiectul de ordin lansat marți în dezbatere publică pe site-ul instituției vizează creșterea siguranței tratamentelor cosmetice și a diverselor proceduri de înfrumusețare.
Siguranța unor proceduri care presupun înţeparea şi introducerea unor pigmenți speciali în piele sau perforarea unor părți ale corpului uman cu scopul de a introduce obiecte din metal, os, pietre prețioase sau alte materiale decorative depinde de diverși factori, printre cei mai importanți regăsindu-se și un nivel ridicat de sterilizate a echipamentelor și instrumentelor. Astfel că noul ordin include proceduri de curățare, dezinfectare și sterilizare specifice saloanelor de înfrumusețare și unităților de tatuaj, piercing și implantare dermală.
Bolile care exclud piercing-ul și tatuajul
Potrivit documentului, din cauza eventualelor efecte negative pe care le-ar putea avea asupra sănătăţii clienților, operatorilor li se interzice să facă tatuaje, piercing-uri sau implanturi dermale persoanelor care suferă de anumite boli: diabet zaharat; hemofilie (sângerări care se opresc greu); boli de inimă; boli dermatologice, leziuni ale pielii sau sensibilitatea pielii la săpunuri, dezinfectanţi sau alte produse cosmetice; manifestări sau reacţii alergice la metale, pigmenţi, coloranţi sau alţi sensibilizanţi pentru piele; boli transmisibile; stări lipotimice, epilepsie, apoplexie, narcolepsie; deficienţe imunitare; cicatrice cheloide; handicap psihic; hepatită; seropozitiv (SIDA); nevăzători (chiar dacă sunt însoţiţi); sarcină, alăptare.
Operatorul este obligat să afişeze la loc vizibil avertismentul că legea îi interzice să facă astfel de proceduri în cazul acestor afecțiuni.
Mai mult, fiecare solicitant trebuie să completeze şi să semneze o declaraţie pe propria răspundere, atât pentru procedura de tatuaj, cât și pentru cea de piercing/implantare dermală, că nu are niciuna dintre aceste boli și că nici nu a consumat băuturi alcoolice şi substanţe stupefiante înainte de efectuarea procedurii.
Părinții dau cu subsemnatul de două ori
Sunt interzise tatuajele cosmetice sau artistice la cei cu vârsta sub 18 ani, iar piercing-ul corporal (cu excepţia celui din zona urechii) şi implantul dermal sunt interzise la adolescenții cu vârsta sub 16 ani.
„Se pot executa proceduri de piercing corporal persoanelor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani şi de tatuare artistică şi cosmetică persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani numai în situaţia în care minorul este însoţit de părinte, tutore sau curator, după caz”, se precizează în proiectul de act normativ.
Însă, în aceste situații, părintele nu va semna doar o singură declarație - și anume, că este de acord cu efectuarea procedurii la minor -, cum este regula și în prezent, ci și o declarație pe propria răspundere că minorul nu are vreuna dintre afecțiunile care i-ar putea provoca efecte negative și că adolescentul nici nu a consumat alcool sau droguri.
Toate declarațiile, la fel ca și registrele cu datele referitoare la clienţi și procedurile făcute, „se păstrează de către operator timp de 2 ani de la data efectuării procedurii”.
În ce situații tatuatorul riscă dosar penal
Chiar și în cazul în care un client declară pe propria răspundere că nu suferă de bolile de mai sus, potrivit documentului elaborate de MS, operatorul „poate solicita clientului o adeverinţă medicală emisă de medicul de familie, care să ateste starea de sănătate”, dacă are suspiciuni cu privire la existenţa unor afecţiuni sau boli relevante.
Mai mult, operatorii sunt obligaţi să nu facă procedurile solicitate de clienți, dacă persoanele respective: „prezintă semne de injectare intravenoasă a drogurilor”, se află în stare de ebrietate sau dovedesc o incapacitate de decizie datorată utilizării alcoolului sau a medicamentelor; prezintă arsuri de soare, boli de piele sau cicatrice în zona aleasă; au afecţiuni dermatologice, inflamaţii sau infecţii prezente în zona respectivă.
Operatorilor li se interzice, totodată, să facă implanturi dermale la nivelul organelor genitale, iar „sub sancţiunea răspunderii penale şi civile, se interzice mutilarea genitală sub orice formă, precum şi orice altă procedură ce poate fi definită ca o circumcizie la femei; nu este luat în considerare acordul femeilor la niciuna dintre procedurile definite ca circumcizie a propriei persoane”.
În timpul efectuării procedurilor de piercing, tatuare şi implantare dermală li se interzice operatorilor să poarte inele, brăţări, ceasuri sau alte obiecte decorative pe mâini.
Angajații, vaccinați împotriva hepatitei B
Tuturor celor care fac tatuaje, piercing-uri sau implanturi în piele, precum și angajaților care curăță instrumentele folosite în aceste proceduri li se recomandă să se imunizeze împotriva hepatitei B.
„În vederea prevenirii transmiterii hepatitei B se recomandă:
a) vaccinarea operatorului/cosmeticianului care efectuează activităţi de piercing, tatuare artistică, tatuare cosmetică şi implantare dermală împotriva hepatitei B, atât pentru protecţia acestuia, cât şi a clientului;
b) vaccinarea personalului angajat care este implicat în curăţarea instrumentelor care pot penetra pielea, a produselor contaminate cu sânge şi a echipamentelor; în situaţia în care s-a făcut imunizarea personalului expus la risc, angajatorul trebuie să păstreze actele care dovedesc vaccinarea”, se arată în document.