Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Tehnocraţii au făcut cel mai prost buget din ultimii cinci ani

Tehnocraţii au făcut cel mai prost buget din ultimii cinci ani

de Daniela Ivan    |   

Guvernul de specialişti al lui Cioloş a reuşit o performanţă greu de egalat. A lăsat în urmă cel mai prost buget din istoria ultimilor cinci ani. Şi ca estimare, dar mai ales ca execuţie. Veniturile încasate la buget în 2016 (ca procent din PIB) sunt cele mai mici din istoria României, gradul de colectare abia a trecut de 29%, în condiţiile în care media celorlalţi ani a fost în jur de 32% din PIB.

România are o problemă de securitate naţională cu încasări care reprezintă numai 29% din PIB, pentru că în aceste condiţii este aproape imposibil să mai funcţionezi ca o ţară europeană. Nu se mai pot finanţa, în parametrii normali, bunuri publice de bază precum Sănătatea sau Educaţia. Despre autostrăzi sau alte investiţii, nici nu se mai poate vorbi.

Cu un număr limitat de inspectori fiscali, Guvernul Cioloş s-a năpustit pe buticari, pe proprietarii care-şi închiriază locuinţele sau pe firmele mici şi a închis ochii la marea evaziune, cea care ar fi adus cu adevărat bani la buget. Statistica arată că peste 50% din dosarele de criminalitate fiscală sunt deschise pentru sume foarte mici, care reprezintă în total doar 1% din paguba totală pe care o încasează statul român.

Estimări suprarealiste

Cu toate că tehnocraţii au avut lună de lună pe birouri statistica privind încasarea catastrofală a veniturilor bugetare, au făcut totuşi două rectificări bugetare prin care au supralicitat şi mai mult estimările privind banii pe care bugetul îi va încasa. Aceste evaluări suprarealiste sunt greu de înţeles, având în vedere că la rectificarea bugetară din octombrie niciunul dintre specialiştii supraspecializaţi în străinătate nu a observat sau nu a vrut să observe că veniturile bugetare erau cu mult sub estimări şi nu mai era cazul să mai fie majorate. Veniturile încasate la bugetul general consolidat în 2016 au fost de 221,4 miliarde de lei, în loc de 231 miliarde de lei prognozate iniţial sau de 234,8 miliarde de lei, cât a fost prognozat la ultima rectificare bugetară.

Nerealizări după nerealizări

Cea mai mare parte a nerealizării veniturilor din 2016 provine din fondurile europene. “Este vorba despre 8,4 miliarde de lei, fonduri europene bugetate, dar neîncasate. Au fost prinse în buget venituri de 13,1 miliarde de lei din fonduri europene, dar s-au încasat numai 5,2 miliarde de lei”, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. O altă parte vine din scăderea încasărilor din TVA şi accize cu 1,5 miliarde de lei şi alte trei miliarde în minus vin de la veniturile nefiscale.

 

În luna august, Guvernul îşi făcea deja planuri cum se va implica în campania electorală din toamnă şi îşi pregătea terenul încercând să salveze aparenţele, spune Viorel Ştefan, actualul ministru al Finanţelor. Anca Dragu a acceptat două rectificări pe plus, dând impresia că ţara merge bine. “Şi nu era aşa, a fost o minciună grosolană”, spune Viorel Ştefan.

“E prima dată când se întâmplă ca veniturile bugetare să cadă atât de mult. O cifră preliminară ne duce la 29,2 % din PIB, cădere de la 32%, am avut şi 33%. Surpriza mare vine din faptul că un altfel de rezultat a putut să fie lăsat moştenire de un guvern tehnocrat", a declarat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan

 

Creşterea economică nu s-a văzut în buget

Anul Venituri estimate (mld. lei)   Venituri realizate (mld. lei) Procent realizat-estimat       Procent PIB

2016        234,8       221,4       94,29       29,2

2015        236,4       233,8       98,9 32,8

2014        218,45     214,3       98,1 33,9

2013        205,13     200,3       97,5 31,9

2012        198,87     193,1       97,1 32,9

Sursa: Ministerul de Finanţe

 

17 întrebări pentru miniştrii tehnocraţi

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, spune că are o listă cu 17 întrebări la care Guvernul Cioloş va trebui să răspundă.

  1. Care este modul în care s-au constituit veniturile potenţiale pentru a se putea efectua o rectificare pozitivă;
  2. Care sunt instituţiile statului care au făcut previziuni asupra acestor venituri;
  3. Care a fost nivelul propus al veniturilor de către fiecare instituţie în parte;
  4. Cât au fost realizate veniturile totale ale bugetului general consolidat la data de 31.12.2016;
  5. Cât au fost estimate veniturile totale ale bugetului general consolidat la momentul construcţiei bugetului pentru anul 2016;
  6. Cât au fost estimate veniturile totale ale bugetului general consolidat la 6 august - prima rectificare;
  7. Cât au fost realizate veniturile totale ale bugetului general consolidat la 30 iunie, primul semestru;
  8. Cât au fost estimate veniturile totale ale bugetului general consolidat la 23 noiembrie - cea de-a doua rectificare;
  9. Cât au fost realizate veniturile totale ale bugetului general consolidat la 30 septembrie, după trei trimestre;
  10. Cât au fost realizate veniturile totale ale bugetului general consolidat în luna decembrie 2016;
  11. Care a fost media veniturilor totale ale bugetului general consolidat pe primele 11 luni ale anului; cu cât au fost mai mici veniturile totale ale bugetului general consolidat în decembrie 2016 faţă de decembrie 2015;
  12.  Care sunt motivele pentru care nu au fost estimate corect veniturile totale ale bugetului total consolidat la prima şi la a doua rectificare;
  13. Cât este venitul nerealizat la 31 decembrie 2016 din sume de la Uniunea Europeană 2017-2020;
  14. Care sunt sumele rămase necheltuite atât din bugetul propriu, cât şi din fondurile europene pe fiecare minister în parte;
  15.  Care sunt investiţiile, programele care au fost bugetate, dar nu au fost realizate pe fiecare minister în parte;  
  16. Care sunt motivele nerealizării investiţiilor, programelor de către ministere;
  17. Care este suma care a rămas necheltuită la sfârşitul anului 2016 la capitolul "cheltuieli de personal".
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri