O Hotărâre de Guvern (HG) adoptată spre sfârşitul mandatului de premier a lui Dacian Cioloş introduce apartenenţa politică pe lista trăsăturilor ideale ale unui candidat la Consiliul de Administraţie (CA) al unei companii de stat. Chiar dacă numirile politice erau oricum o cutumă, fiecare guvernare punându-şi clienţii de partid în CA-urile întreprinderilor publice, este cel puţin ironic faptul că tocmai un Executiv independent, de tehnocraţi, a ajuns să legifereze politizarea companiilor de stat. Ce-i drept, HG 722/2016 a redus la maxim trei numărul CA-urilor la stat din care poate face cineva parte.
HG 722/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a intrat în vigoare pe 12.10.2016.
HG 722/2016 are semnătura premierului de atunci Dacian Cioloş, a secretarului de stat Claudiu Vrânceannu, din partea Ministerului Economiei, a vicepremierului Vasile Dîncu, a ministrului Finanţelor Anca Dragu, a secretarului de stat Georgeta Corina Popescu din Ministerul Energiei şi a ministrului Transporturilor Sorin Buşe.
Documentul care a scăpat până acum atenţiei publice introduce o serie de elemente extrem de interesante cu privire la viitorii membri ai CA-urilor de la companiile de stat. Apare astfel matricea profilului de candidat, care conţine criteriile esenţiale pe care trebuie să le respecte un administrator. Pe lângă diversele competenţe profesionale să le spunem uzuale, de bun simţ (cunoaşterea legislaţiei, experienţă în administraţie, cunoştinţe atestate în domeniu etc), matricea tehnocrată introduce la capitolul “trăsături” obligatorii ale candidatului următoarele calităţi: integritate şi reputaţie, independenţă, memorie organizaţională, alinierea cu scrisoarea de aşteptări şi- atenţie!- expunerea politică. Fără alte lămuriri ale legiuitorului, nu putem înţelege de aici decât obligativitatea apartenenţei politice a cadidatului.
Maxim trei CA-uri la stat
HG 722/2016 introduce, printre altele, şi condiţia eliminatorie referitoarea la “înrăutăţirea rezultatelor economico-financiare ale întreprinderilor în care şi-a exercitat mandatul de administrator pe perioada exercitării mandatului”. Altfel spus, dacă societatea pe care ai administrat-o a mers prost, nu mai poţi fi numit la conducerea alteia. În plus, hotărârea adoptată de Guvernul Cioloş prevede ca viitorul administrator să nu facă parte din mai mult de trei CA-uri la stat, iar în cazul în care acest lucru se întâmplă, să renunţe la cel puţin unul. Tehnocraţii au înăsprit astfel condiţiile precedente, legea privind guvernanţa corporativă permiţând până acum apartanenţa în cinci CA-uri ale întreprinderilor publice.
Şmecherii cu funcţii fără număr
Dacă această HG 722/2016 sau chiar celebra OUG 109/2001 ar fi fost respectată, nu am mai fi avut atâtea cazuri de bugetari care nu le mai ajungeau funcţiile la stat. La un moment dat, Gelu Diaconu trebuia să se împartă între nu mai puţin de 10 CA-uri la stat, pe lângă jobul de şef al ANAF, în timp ce Ioan Roşca, fostul director Electrica, se putea lăuda cu opt funcţii de administrator la stat.
HG 722/2016 a tehnocratului Dacian Cioloş pare a fi menită ajutorării cercului său de interese politice, dar convine de minune tuturor partidelor.