Secretarul general al Guvernului, Toni Greblă, a declarat joi că probabil în zilele următoare vor fi trimise la Cotroceni cazierul Olguţei Vasilescu şi cel al lui Mircea Drăghici, dar a opinat totodată că preşedintele Klaus Iohannis îşi va menţine ''atitudinea'' faţă de nominalizarea celor doi la Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Transporturilor, motiv pentru care este posibilă sesizarea Curţii Constituţionale
"Probabil o să facem şi acest lucru (trimiterea cazierelor, n.r.) în zilele următoare şi apoi vom aştepta reacţia preşedintelui şi vom acţiona în consecinţă. (...) Formal, ca să vedem până unde poate merge această încrâncenare a domnului preşedinte, probabil vom proceda în consecinţă. Însă, atitudinea lui va rămâne probabil în continuare aceeaşi. Ea este de neînţeles şi nu poate fi interpretată decât în cheia politicianistă, în cheia campaniei electorale în care se află preşedintele mai profund de câteva luni", a declarat el pentru Antena 3.
Toni Greblă a confirmat că în aceste condiţii este posibil ca Guvernul să sesizeze din nou Curtea Constituţională pe acest subiect.
"Este corect. Niciodată nu am exclus o asemenea posibilitate (a sesizării CCR, n.r.), pentru că am intuit atitudinea preşedintelui, care şi alaltăieri, în spaţiul public, a vorbit tot despre faptul că va refuza numirile în continuare, pentru că le consideră nepotrivite şi pentru că vrea să se asigure că cele două ministere vor fi bine conduse. Deci, motive de oportunitate, şi nu de legalitate", a adăugat secretarul general al Guvernului.
El a menţionat că niciodată, în ultimii 30 de ani, la depunerea candidaturii pentru demnitatea de ministru "nu s-a cerut vreun act doveditor", presupunându-se că există o "cenzură" a prim-ministrului, care îşi asumă candidatura respectivă.
"În ultima tentativă de remaniere guvernamentală, prim-ministrul a făcut opt propuneri de revocare şi, respectiv, de numire în funcţia de ministru. Toate au fost făcute după acelaşi tipic, într-o singură adresă. Şase au fost acceptaţi, doi au fost respinşi. Niciunul nu avea niciun act la dosar, ci numai solicitarea premierului de a fi numiţi în funcţiile respective prin decrete. Prima dată, preşedintele a respins, pentru că i s-au părut candidaturile nepotrivite. După ce a apărut decizia Curţii Constituţionale, care îi spunea preşedintelui că numai pentru motive de legalitate poate să respingă propunerile, atunci a invocat formal neîndeplinirea condiţiilor de legalitate. La început, fără să se refere la nimic, acum dând senzaţia că s-ar referi la cazierul judiciar", a adăugat el.
În aceste condiţii, a opinat Greblă, motivul real al refuzului este "dorinţa preşedintelui de a nu-i nominaliza pe cei doi". El a invocat şi faptul că în situaţii excepţionale, numirile de miniştri trebuie realizate într-un interval foarte scurt, neexistând timp ca nominalizaţii să "umble ca să ia cazierul judiciar".
"Acest precedent este foarte periculos, în momentul în care verifici condiţiile de legalitate pentru a îndeplini demnitatea de ministru exact ca la orice angajare, în oricare dintre instituţii, autorităţi sau întreprinderi. Acolo însă legea prevede: la dosarul de candidatură se ataşează următoarele acte. (...) Pentru demnitatea de ministru nu este prevăzută în procedura de numire a miniştrilor niciun act doveditor al acesteia, doar condiţiile generale pentru a putea fi ministru. (...) Pentru incompatibilitate, să vă dau un singur exemplu: poate fi numit azi un ministru care este în stare de incompatibilitate, acesta având 15 zile la dispoziţie să opteze şi să iasă din starea de incompatibilitate. Deoarece nu pot fi obligat să ies din starea de incompatibilitate, pentru ca peste două zile preşedintele să nu mă numească ministru", a mai spus el.
Joi, preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care argumentează că propunerile de numire pentru Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Transporturilor, Lia Olguţa Vasilescu, respectiv Mircea Drăghici, în continuare, nu fac dovada îndeplinirii condiţiilor de legalitate, astfel încât să li se poată da curs.
Preşedintele invocă incidenţa dispoziţiilor art. 85 alin. (2) şi ale art. 105 din Constituţie, precum şi a celor ale art. 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, potrivit cărora pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale. AGERPRES