Pentru milioane de români care își serbează onomastica, această zi este una de bucurie și reuniune în familie, însă în multe zone din țară ea este însoțită și de obiceiuri vechi, respectate și astăzi.
În special în mediul rural, oamenii cred că ziua trebuie petrecuă în liniște și respect pentru a aduce sănătate, pace și noroc în gospodărie. De-a lungul timpului s-au transmis numeroase tradiții și superstiții legate de această sărbătoare.
Semnificația sărbătorii
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt considerați protectori ai credinței creștine. Împăratul Constantin a acordat libertate creștinismului în Imperiul Roman, iar mama sa, Elena, este asociată cu descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim.
Ziua de 21 mai este marcată prin slujbe religioase, rugăciuni și obiceiuri populare păstrate mai ales în comunitățile tradiționale.
Ce NU este bine să faci
Potrivit tradiției populare, în această zi nu este recomandat să se facă munci grele în gospodărie sau la câmp. Bătrânii spuneau că cei care nu respectă sărbătoarea pot avea parte de necazuri ori probleme în casă pe parcursul anului.
Activități nepotrivite
• spălatul rufelor;
• cusutul;
• munca pământului;
• activitățile grele în gospodărie;
• conflictele și certurile în familie.
Tradiția spune că ziua trebuie petrecută în liniște, iar oamenii evitau orice lucru care putea aduce tensiune sau ghinion.
Obiceiul focurilor aprinse în ajunul sărbătorii
În anumite regiuni ale țării, una dintre cele mai vechi tradiții este aprinderea focurilor în noaptea de dinaintea sărbătorii.
Potrivit credințelor populare, focurile aveau rol de protecție și erau menite să alunge spiritele rele și energiile negative. În unele sate, localnicii ieșeau cu făclii aprinse pe dealuri sau la marginea comunităților.
Obiceiul era asociat și cu protejarea recoltelor, a animalelor și a gospodăriilor. Chiar dacă astăzi tradiția se mai păstrează doar în anumite zone, ea rămâne una dintre cele mai cunoscute practici legate de Sfinții Constantin și Elena.
Ce făceau odinioară păstorii și agricultorii
În tradiția populară românească, sărbătoarea avea o semnificație aparte și pentru păstori sau agricultori. Se spunea că după 21 mai păsările își învață puii să zboare, iar oamenii evitau anumite activități pentru a proteja recoltele și animalele.
Pentru mulți agricultori, această zi marca începutul perioadei calde și era considerată un moment important pentru mersul anului agricol.
Una dintre cele mai mari sărbători onomastice din România
Ziua de 21 mai este și una dintre cele mai populare sărbători de nume din România. Milioane de români poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora, precum Costel, Costin, Costică, Lenuța ori Ileana.
În multe familii, sărbătoarea este un prilej de întâlnire și petrecere alături de cei apropiați.
Tradițiile se păstrează și astăzi
Chiar dacă stilul de viață modern a schimbat multe dintre obiceiurile vechi, numeroși români continuă să respecte tradițiile legate de această zi. Mulți aleg să meargă la biserică, să aprindă lumânări pentru cei dragi, să evite conflictele și să petreacă timpul în familie, potrivit spynews.ro.
Pentru mulți credincioși, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena rămâne un simbol al liniștii, protecției și respectului pentru tradițiile transmise din generație în generație.