Traian Băsescu încearcă să pună, din nou, mâna pe indemnizația de fost președinte al României, pe aghiotantul, mașina și paza SPP, dar și pe vila de protocol de la stat, din nordul Capitalei, atacând la Curtea Constituțională toate legile în baza cărora, pe de o parte, CNSAS a câștigat definitiv procesul pentru dovedirea calității de turnător la Securitate a fostului președinte, și, pe de altă parte, a legislației care nu permite unui fost președinte turnător să beneficieze de privilegiile acordate foștilor șefi de stat.
Vorbim nu despre un atac, nu despre două atacuri, ci despre cinci atacuri făcute de Traian Băsescu la Curtea Constituțională, începând cu anul 2022, prin care vrea să anuleze, practic, Ordonanța de Urgență de organizare și funcționare a CNSAS, dar și Legea nr. 406/2001, privind acordarea unor beneficii foștilor șefi de stat. Mai exact în forma cum a fost ea modificată în anul 2021, de către Parlamentul României, și care a făcut ca, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat hotărârea definitivă de constatare a calității de colaborator al Securității, în primăvara anului 2022, SPP să-și retragă dispozitivul de pază, aghiotantul și autoturismul puse la dispoziția lui Băsescu, Administrația Prezidențială să sisteze plata indemnizației de fost președinte și salarizarea unui secretar, iar RA-APPS să-l someze să evacueze vila de protocol din strada Gogol.
Astfel, pe rolul Curții Constituționale, la data de 11 aprilie 2022, a fost format Dosarul nr. 866D/2022, având ca obiect sesizarea cu excepție de neconstituționalitate a articolului 3 litera „b”, a articolului 5 alineat 1, fraza a II-a, a articolului 6 alineat 1, a articolului 8 litera „a”, a articolului 10 alineat 2, a articolului 32 și a articolului 2 litera „b”, toate din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 28/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Sesizarea Curții Constituționale a fost ridicată de Traian Băsescu în dosarul nr. 3160/2/2019/a1, adică în dosarul de la Curtea de Apel București în care a fost admisă, pe fond, acțiunea formulată de CNSAS în contradictoriu cu Traian Băsescu, pentru constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce-l privește pe fostul președinte al României. Ulterior, la data de 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat definitiv și a respins recursul lui Traian Băsescu, ceea ce înseamnă că Băsescu a rămas cu patalamaua de turnător la Securitate.
Vrea desființarea legislației privind deconspirarea Securității
Dosarul de la CCR se află și în acest moment în faza de redactare a raportului, la doi ani doi jumătate de la înregistrarea lui.
În această cauză, Băsescu a atacat prevederea din OUG 24/2008 care precizează că, „pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, precum și presa, partidele politice, ONG-urile legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de colaborator al Securității sau de lucrător al acesteia (….) a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă (…) funcția de deputat sau senator în Parlamentul României sau de membru în Parlamentul European”.
O altă sesizare de neconstituționalitate din acest dosar vizează prevederea conform căreia „verificarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se face din oficiu pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în funcțiile sau demnitățile respective, inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități și funcții publice la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență”.
Mai departe, fostul președinte solicită Curții Constituționale declararea ca fiind neconstituțională prevederea potrivit căreia „direcția de specialitate din cadrul CNSAS, ca urmare a sesizării din oficiu a CNSAS sau la solicitarea persoanei îndreptățite desfășoară activități specifice administrative de verificare a documentelor și informațiilor deținute în legătură cu o anumită persoană în arhiva CNSAS, precum și la instituții care mai dețin documente create de Securitate”.
Băsescu vrea inclusiv anularea de către CCR a articolului din OUG 24/2008 care reglementează faptul că „CNSAS aprobă nota de constatare și dispune Direcției Juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”, precum și a celui care reglementează faptul că „adeverințele se publică de îndată pe pagina proprie de internet a CNSAS și pot fi contestate la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor”.
A atacat până și un articol abrogat din 2021
Nemulțumirea lui Traian Băsescu față de această ordonanță a mers până acolo, încât a atacat la Curtea Constituțională un articol care este deja abrogat. Mai exact, el a cerut și obținut sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea articolului 32 din OUG 24/2008, scos din textul actului normativ, ca urmare a emiterii de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 794/2021.
Nu în ultimul rând, în acest dosar, Traian Băsescu a mai atacat și articolele care definesc noțiunea de colaborator al Securității. Mai exact, este nemulțumit de definiția conform căreia „colaborator al Securității este persoana care a furnizat informații, precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.
Articolul respectiv mai prevede că „persoanele care au furnizat informații cuprinse în declarații, procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu sunt considerate colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar”. De asemenea, articolul mai stabilește că „persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe”.
Mai interesant este că articolul pe care Băsescu îl vrea eliminat din legislație mai reglementează faptul că „colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altor spații pe care le deținea, precum și cel care, având calitatea de rezident al Securității, coordona activitatea informatorilor”.
În procesul cu SPP, a cerut verificarea Legii contenciosului administrativ
Cel de-al doilea dosar avându-l drept autor al unei sesizări de neconstituționalitate pe Traian Băsescu, aflat pe rolul Curții Constituționale, are numărul 2265D/2022 și a fost înregistrat de instanța de contencios constituțional la data de 14 octombrie 2022. De data aceasta, fostul președinte a cerut declararea ca neconstituționale prevederile articolului 2, alineat 1, litera „t” și a articolului 14 alineat 1, ambele din Legea nr. 554/2009 privind contenciosul administrativ. Totodată, Băsescu cere declararea neconstituțională a Legii 243.2021, în integralitate.
Sesizarea a fost ridicată în dosarul de instanță nr. 2789/2/2022, mai exact în dosarul în care Traian Băsescu a dat în judecată Serviciul de Protecție și Pază, solicitând suspendarea notificării nr. 1029 din 28 martie 2023 prin care a fost lăsat fără pază, fără aghiotant și fără mașina SPP, ca urmare a rămânerii definitive a constatării calității sale de colaborator al Securității. Curtea de Apel București a admis cererea lui Băsescu și a sesizat Curtea Constituțională în data de 29 iunie 2022.
Dosarul înregistrat la CCR se află în faza de redactare a raportului de exact doi ani.
Legea care nu-i permite accesul la beneficiile unui fost șef de stat, contestată de patru ori
Fostul președinte vrea declararea neconstituțională a articolului din legea contenciosului administrativ potrivit căruia „în înțelesul prezentei legi, cazurile bine justificate înseamnă împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ”.
Totodată, vizat de sesizarea de neconstituționalitate este și articolul, din aceeași lege, care vizează „suspendarea executării unui act administrativ” și care prevede că „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea autorității publice care a emis acțiunea sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate”.
Tot în acest dosar, Băsescu cere declararea neconstituționalității în integralitate a Legii nr. 243/2021, cea care a modificat articolul 1 din Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, în sensul că „nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum, și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.
Schema s-a repetat în procesele cu Administrația Prezidențială și cu RA-APPS. Vrea și vila din Gogol înapoi
Lucrurile nu se opresc aici. Pe rolul CCR mai există un dosar, 187D/2023, din 6 iulie 2023, prin care Traian Băsescu a cerut declararea neconstituționalității, pentru a doua oară, a articolului 1 alineat 3 din Legea 406/2011, dar și a Legii 243.2021 în integralitate. Aceste excepții de neconstituționalitate au fost ridicate de Băsescu în Dosarul 4764/2/2022, cel în care a dat în judecată Administrația Prezidențială pentru că i-a sistat plata indemnizației de fost președinte și i-a fost retrasă salarizarea unui secretar. Asta, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat pe Traian Băsescu în mod definitiv drept colaborator al Securității.
Curtea de Apel București a admis cererea lui Băsescu și a sesizat CCR în data de 7 februarie 2023, dispunând suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către Curtea Constituțională a acestei sesizări. La CCR, dosarul se află încă în faza de redactare a raportului de un an și trei luni.
Apoi, la data de 18 iulie 2023, la Curtea Constituțională a mai fost înregistrat dosarul 1998D/2023 prin care Băsescu a cerut din nou declararea neconstituționalității Legii 243/2021. Sesizarea a fost cerută în dosarul 3570/2/2022, adică în al doilea dosar în care a chemat în judecată SPP, pentru a cere anularea notificării 1029 din 28 martie 2022. Curtea de Apel București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale și, la data de 31 mai 2023, a dispus suspendarea judecării cauzei, până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. CCR are în fază de redactare a raportului acest dosar de 1 an și 3 luni.
Ei bine, la data de 30 august 2024, Curtea Constituțională a mai înregistrat al cincilea dosar, 2825D/2024, în care Traian Băsescu a cerut pentru a patra oară declararea neconstituționalității Legii 243/2021 și a articolului 3 alineat 1 din Legea 406/2001. Sesizarea a fost făcută în dosarul 4767/2/2022, în care Băsescu a dat în judecată RA-APPS, cerând anularea notificării 2.277 din 28 martie 2023, prin care a fost somat să evacueze vila de protocol a statului din strada Gogol.
Și această cauză se află încă în faza de redactare a raportului.