„Pe aici nu se trece!”, gândul eroic al luptătorilor de la Mărășești, Mărăști și Oituz, a devenit după un secol modul de acțiune al jalnicilor epigoni plasați de sistem în punctele-cheie ale sistemului judiciar. Apare tot mai clară o „solidaritate” a procurorilor din Consiliul Superior al Magistraturii și din Inspecția Judiciară în cazurile-„test”. Modul unitar de acțiune al Secției pentru Procurori a CSM cu procurorii inspectori din Inspecția Judiciară în dosarele „Negulescu” și al „disidenților” din DNA dovedeşte că aceste pârghii de control, menite să asigure independența justiției, se află în alt centru de comandă. Care sunt firele nevăzute care-i unesc pe procurorii deveniți o anexă avocațială a statului paralel pentru protecția cu prioritate a „statuii Kovesi”?
Raportul de control al Inspecției Judiciare a fost declanșat în urma uriașului scandal provocat de comportamentul procurorului cunoscut în Ploiești sub porecla „Portocală”. Înregistrările difuzate în spațiul public transformau unitatea DNA de la Ploiești într-o panaramă, maniera de anchetare - o batjocură, moralitatea procurorului – zero. Demisia lui Negulescu a fost cerută de Codruța Kovesi, potrivit raportului de control, încă din 15 februarie. Lucrarea nr. 2820/IJ/532/DIP/2017 din 18 mai a fost înaintată CSM și luată în dezbatere în 27 iunie 2017. Scandalul explodase în 14 februarie, ceea ce rezultă o tactică a tergiversării cazului. Deși scandalul era cât casa, sesizările la adresa lui „Portocală” erau puse la dospit. Controlul la Ploiești s-a desfășurat abia în luna aprilie 2017 și, după cum a fost formulat titlul raportului, ținta procurorilor inspectori nu viza de fapt fondul problemei: „Raport privind măsurile întreprinse de Structura Teritorială a DNA Mircea Negulescu”.
Cum s-a preîntâmpinat evoluția „cazului Portocală”?
Așadar, inspectorii au fost trimiși la Ploiești să „preîntâmpine evoluția cazului”, ceea ce înseamnă un mandat explicit de mușamalizare. Echipa de doi procurori de la Inspecția Judiciară - Gina Măgirescu (coordonator) și Daniela Sanda Mates - s-a conformat ordinului de serviciu primit. Cele două inspectoare au controlat de s-au spetit, de marți, 18 aprilie, până joi, 20 aprilie, ca să rețină opinia șefului structurii despre Negulescu: „bun anchetator, o persoană corectă, imparțială, care are o conduită morală corespunzătoare”. Procurorul Onea, tocmai întors de la o specializare în SUA, a găsit că-i arde casa (adică serviciul): ,,în 14 februarie 2017 a început o campanie de presă agresivă împotriva procurorului Negulescu”. Confuzia termenilor din raport este menită să conducă la „spălarea” lui Negulescu și mai ales a structurii DNA de la Ploiești. Ar rezulta, potrivit raportului, că doar după o zi de „campanie de presă agresivă” (începută în 14 februarie), în urma discuției cu şefa Direcției (nu se pomenește nicăieri numele Kovesi), Onea îi cere lui Negulescu să ceară încetarea activității la DNA „pentru a salva imaginea instituției”. O reacție rapidă la opiniile din presă, UNICĂ în analele instituției anticorupție!
„Zdreanță ordinară”, expresie acceptată de controlori!
Cele 11 pagini ale raportului nu rețin că Negulescu Mircea ar fi avut vreo pată în activitate. Nici structura teritorială a DNA nu poate ieși din calificativele de „foarte bine” acordate de Kovesi. Scandalul pare să fi avut loc pe o altă planetă. Procurorul „Portocală” a fost bine îndrumat și mereu controlat, în fiecare dimineață, în ședințe se stabilea ce trebuie făcut. Raportul nu se referă la celebrele formule folosite de Negulescu - „zdreanță ordinară” - la adresa procurorului general. Relațiile golănești cu inculpați, cu familia denunțătorului Vlad Constantin, nu sunt puse în sarcina procurorului cercetat de inspectori deoarece, formal, nu ar fi legate de dosare aflate în curs la DNA Ploiești. Audiența cerută de Vlad, aflat în arest, nu ar fi produs elemente semnificative și, ca atare, lucrarea a fost închisă la DNA, exact în 14 februarie, ca să nu lase urme. Onea i-a spus să nu mai aibă relații cu Vlad, și cu asta s-a rezolvat subiectul!