Aceste îngrijorări s-au amplificat în ultimele zile, după ce Trump a declarat că nu-i va apăra pe aliații NATO care nu au cheltuit suficient pentru apărare.
Cuvintele imprevizibilului miliardar american constituie o amenințare uluitoare pentru mulți oficiali europeni, într-un moment în care invazia Rusiei în Ucraina a reaprins dezbaterile pe tema unei posibile extinderi a războiului în Europa.
Sincronizarea comentariilor lui Trump cu vizita lui Wang în Europa nu ar fi putut fi una mai bună pentru Beijing, care se străduiește să repare relațiile deteriorate cu blocul comunitar, într-un efort urgentat atât de luptele sale economice interne, cât și de fricțiunile continue cu SUA.
„Indiferent de modul în care se schimbă lumea, China, în calitate de țară majoră responsabilă, își va păstra principiile și politicile majore consecvente și stabile și va servi drept forță statornică pentru stabilitate, într-o lume turbulentă.”, a spus Wang, în discursul rostit la Munchen. El a îndemnat China și Europa să „stea departe de distragerile geopolitice și ideologice” și să lucreze împreună.
Deși mesajul lui Wang ar putea fi primit favorabil în unele capitale europene în care anumiți lideri speră să stabilizeze relațiile cu China, Beijingul are, în același timp, o problemă majoră în realizarea unor progrese reale în repararea legăturilor cu Europa. Este vorba despre relația fermă de prietenie și colaborare dintre China și Rusia.
De altfel, această problemă a fost pusă în evidență chiar în weekend, la Munchen, unde conferința de securitate a fost umbrită de șocul și furia provocate de apariția știrii privind moartea, la vârsta de 47 de ani, a liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, într-o închisoare izolată din Arctica.
Liderii europeni au acuzat regimul președintelui rus, Vladimir Putin, de asasinarea lui Navalnîi, iar indignarea generală a amplificat rapid îngrijorarea crescândă a participanților la conferința de securitate de la Munchen față de soarta Ucrainei, care a pierdut, vineri, un oraș strategic, căzut în mâinile trupelor ruse.
„Mesajul lui Wang către gazdele sale europene este că nu ar trebui ca diferențele geopolitice să stea în calea unei cooperări strânse.”, susține Noah Barkin, cercetător principal la think tank-ul „German Marshall Fund of the United States” (GMF).
„Ceea ce nu se precizează este că Beijingul nu este pregătit să schimbe pozițiile și politicile care îi îngrijorează cel mai mult pe europeni, și anume relația tot mai profundă a Chinei cu Rusia și practicile sale comerciale, care denaturează concurența.”, mai spune el, citat de CNN.
Frâna relațiilor cu Moscova
De la începerea invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu doi ani, Putin și liderul chinez, Xi Jinping, au consolidat relațiile dintre țările lor, pe fondul acutizării relațiilor tensionate ale ambelor state cu Occidentul.
China, care nu a condamnat invazia Rusiei și pretinde că este imparțială în conflict, a devenit, de asemenea, un colac de salvare pentru economia rusă, afectată de sancțiuni internaționale.
În Europa, apropierea dintre Beijing și Moscova a amplificat preocupările legate de ambițiile globale ale Chinei și a jucat un rol în eforturile actuale ale Uniunii Europene de a-și recalibra politica față de China.
Sâmbătă, într-o discuție de grup la Munchen, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a făcut o paralelă între agresiunea rusă și China, afirmând că un sprijin american continuu pentru Ucraina „ar trimite un mesaj” lui Xi, descurajând potențiala utilizare a forței în Taiwan, o insulă autoguvernată pe care Partidul Comunist Chinez, aflat la putere, o revendică.
La rândul lui, în cadrul unei întrevederi avute vineri cu Wang, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a reafirmat „așteptările blocului european ca Beijingul să se abțină de la a mai susține Rusia”. Guvernele occidentale nu au acuzat însă China de trimiterea unui ajutor extins pentru armata rusă.
Deocamdată, UE ia în calcul impunerea de restricții comerciale asupra a trei firme din China continentală, în cadrul unei runde de măsuri propuse pentru a împiedica efortul de război al Rusiei.
Răspunzând unei întrebări în legătură cu aceste restricții, Ministerul de Externe de la Beijing a precizat că „se opune cu fermitate sancțiunilor ilegale sau «jurisdicției cu braț lung» împotriva Chinei sub pretextul cooperării dintre China și Rusia”, iar „schimburile normale” dintre întreprinderile chineze și ruse „nu vizează nicio terță parte”.
Explicațiile Beijingului
În weekend, Wang a încercat aparent să abordeze preocupările europenilor în privința legăturilor dintre China și Rusia, prezentând relația ca făcând parte din campania Beijingului de cooperare cu „țările mari”, în vederea abordării unor provocări globale.
„Rusia este cea mai mare țară care se învecinează cu China.”, a afirmat Wang, repetând declarațiile uzuale ale Beijingului, potrivit cărora relația lor nu este o alianță și „nu vizează nicio terță parte”. Prin urmare, „o relație China-Rusia care crește în mod constant (...) satisface interesele comune ale celor două țări” și „servește stabilitatea strategică a regiunii Asia-Pacific și a lumii”, a adăugat el.
Întrebat de președintele conferinței de la Munchen, Christoph Heusgen, dacă gigantul asiatic ar trebui să facă mai mult pentru a ține în frâu Rusia, Wang a criticat ceea ce a caracterizat drept „încercările de a da vina pe China sau de a transfera responsabilitatea rezolvării crizei ucrainene către China”. Beijingul a acționat „fără încetare” pentru a promova discuțiile de pace, a spus el.
Diplomatul a reluat acest discurs în cadrul unei întâlniri cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, sâmbătă, subliniind că țara sa „nu vinde arme letale zonelor de conflict sau părților implicate în conflict” și, de asemenea, „nu va renunța la eforturile sale” de restabilire a păcii.
Eforturi neconvingătoare
Aceste eforturi au fost însă departe de așteptările europenilor, care sperau că oficialitățile chineze își vor folosi influența economică considerabilă și comunicarea regulată la nivel înalt cu Rusia, inclusiv între Xi și Putin, pentru a pune capăt conflictului într-o manieră care să respecte integritatea teritorială a Ucrainei.
În schimb, încercarea Beijingului de a media conflictul din Ucraina, într-un efort condus de Wang la Conferința de Securitate de la Munchen, de anul trecut, nu a produs rezultate tangibile. Planul pentru „soluționarea politică” a războiului, prezentat de Beijing la vremea respectivă, a fost criticat pe scară largă, fiind considerat o încercare de a ajuta Moscova să-și consolideze câștigurile teritoriale, deoarece prevedea o încetare a focului, fără retragerea prealabilă a trupelor rusești.
De asemenea, nu este clar dacă Beijingul va participa la un viitor Summit global pentru pace din Elveția, susținut de Ucraina. Kuleba a abordat acest subiect în cadrul întâlnirii sale cu Wang, potrivit unei declarații de pe contul X al diplomatului ucrainean. Comunicatul de presă al Beijingului nu a menționat însă evenimentul.
Sperietoarea Trump
Analiștii politici susțin că, în acest context, încercările lui Wang de a atenua preocupările europene privind poziția Chinei în raport cu războiul ar putea avea un impact redus în cadrul UE.
„Atât timp cât războiul din Ucraina continuă, politicile UE față de China se vor alinia mai mult cu cele ale SUA. Cel mai probabil, europenii se vor alătura SUA pentru a dubla restricțiile la exportul de tehnologii critice, având în vedere că vor considera securitatea economică a Uniunii ca fiind primordială.”, afirmă Yu Jie, cercetător principal pe probleme legate de China la think tank-ul „Chatham House” din Londra.
Blocul comunitar are în vedere o serie de măsuri care ar contribui la eliminarea riscului reprezentat de China în privința lanțurilor de aprovizionare europene, la securizarea tehnologiilor critice și la protejarea pieței de ceea ce UE consideră a fi anumite produse chinezești ieftinite în mod artificial.
De cealaltă parte, Beijingul consideră că politica europeană este influențată în mod excesiv de Statele Unite.
Wang a încercat, de asemenea, să respingă astfel de măsuri la Munchen, avertizând că „cei care încearcă să excludă China în numele «de-riscării» vor face o greșeală istorică”.
Diplomatul chinez s-a mai întâlnit cu o serie de omologi europeni, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen, înainte de a-și continua drumul spre Spania. De asemenea, el urmează să viziteze Franța în această săptămână.
În acest context, Wang ar putea avea mai mult succes în stabilizarea unor relații individuale cu statele membre ale UE interesate să stimuleze legăturile economice cu Beijingul, precum și cu cele care privesc cu circumspecție la apropiatele alegeri prezidențiale din SUA.
În cadrul întâlnirilor sale europene, Wang ar putea „utiliza «factorul Trump» pentru a sublinia faptul că a fi total de partea Statelor Unite nu este în interesul țărilor europene”, susține Liu Dongshu, profesor în cadrul Departamentului de Afaceri Publice și Internaționale al „City University of Hong Kong”.
În calitate de președinte, Trump nu numai că și-a exprimat scepticismul față de sistemul de alianțe al SUA în Europa, dar a și folosit ca pârghie tarifele vamale pentru oțelul și aluminiul european, declanșând măsuri de retorsiune asupra bunurilor americane de pe continentul european.
„Wang Yi poate scoate în evidență faptul că, în cazul în care Trump devine președinte, va fi o problemă dacă Europa nu are o relație bună cu China (...) El vrea să convingă țările europene să fie mai neutre.”, spune Liu, citat de CNN.
În ultimul an, Beijingul a făcut anumite progrese în privința fluidizării relațiilor cu țările europene, inclusiv în timpul unei vizite în China a președintelui francez, Emmanuel Macron, în primăvara anului trecut, într-o evoluție pe care Wang poate spera să o valorifice.
„În capitalele naționale, se va pune mai mult accent pe menținerea stabilității relației cu Beijingul, în parte pentru a evita riscul unui conflict comercial pe două fronturi cu Beijingul și Washingtonul, în cazul în care Trump se va întoarce la Casa Albă.”, este de părere și Barkin de la GMF.
„Cel mai mare coșmar al Chinei este un front transatlantic unit în ceea ce privește comerțul, tehnologia și problemele de securitate (...) China va folosi cuvintele lui Trump pentru a consolida, în capitalele europene, mesajul că Washingtonul nu este un partener de încredere.”, a spus el.