După ce, luni de zile, președintele Franței, Emmanuel Macron, a insistat că SUA trebuie să respecte termenii acordului nuclear cu Iranul, deoarece „nu există o opțiune mai bună”, liderul de la Paris și-a schimbat brusc părerea, în timpul vizitei oficiale pe care a făcut-o la Washington. La capătul întrevederii lor de la Casa Albă, Macron și președintele american, Donald Trump, au vorbit despre negocierea unui nou acord cu Teheranul.
Mai mult, Macron a declarat că un nou tratat trebuie să abordeze problema programului balistic iranian, precum și pe cea a rolului jucat de Teheran în Orientul Mijlociu, două dintre subiectele pentru care administrația Trump insistă de mai bine de un an. În același timp, Macron a precizat că o nouă înțelegere nu trebuie să prevadă un control asupra programului nuclear iranian doar pentru zece ani, așa cum stipulează actualul acord, ci poate extinde perioada de monitorizare. La începutul anului, Casa Albă ceruse semnatarilor europeni ai tratatului să fie de acord cu impunerea de restricții permanente asupra procesului de îmbogățire a uraniului în Iran. În pofida concesiilor făcute Casei Albe, Macron pare însă adeptul strategiei conform căreia schimbările înțelegerii trebuie să pornească de la „corectarea și îmbunătățirea” textului actualului acord, evitând astfel anularea acestuia și, în același timp, retragerea unilaterală a SUA din tratat. „Cred că vom avea o șansă bună să facem, poate, o înțelegere mult mai mare”, a comentat, la rândul său, Donald Trump, adăugând că orice înțelegere viitoare ar trebui construită „pe baze solide”. „Ar fi trebuit să încheie un acord care acoperă situația din Yemen, pe cea din Siria, precum și alte zone din Orientul Mijlociu”, a spus Trump, referindu-se la tratatul semnat de fostul președinte, Barack Obama, în 2015, document pe care actualul lider american îl descrie drept „dement” și plin de „lacune dezastruoase”. În 2015, marile puteri din grupul P5+1 (China, Franţa, Rusia, Marea Britanie, SUA plus Germania) au semnat un acord cu Iranul, prin care Teheranul se angajează să limiteze activităţile atomice, în schimbul relaxării sancţiunilor internaţionale, timp de un deceniu. Potrivit înțelegerii, Teheranul trebuie să-și reducă în mod drastic activitatea de îmbogățire a uraniului, să renunțe la stocurile sale de uraniu îmbogățit și să-și modifice instalațiile de procesare a apei grele, astfel încât să nu mai poată produce materiale pentru bomba nucleară. Presiunea intensă la care Trump supune regimul ayatollahului Ali Khamenei s-a soldat însă cu o serie de sancțiuni americane contra unor instituții și lideri de la Teheran, acuzați că au comis abuzuri în privința drepturilor omului în timpul reprimării recentelor proteste populare antiguvernamentale din Iran. În afara acestor măsuri punitive, SUA mai aplică iranienilor sancțiuni pentru susținerea terorismului în Orientul Mijlociu și dezvoltarea programului balistic.
UE și Rusia nu doresc un alt tratat
Actualul acord nuclear funcționează și „trebuie păstrat”, a spus, pe un ton categoric, șefa diplomației UE, Federica Mogherini, la scurt timp după anunțurile lui Trump și Macron. Concomitent, Kremlinul a anunțat că tratatul cu Iranul „nu poate avea alternativă”.
„Guvernul iranian va acționa ferm dacă SUA nu își vor respecta angajamentele. Vor exista consecințe grave”.
Hassan Rouhani, președintele Iranului