Există viaţă după „Primăvara arabă”, iar turismul şi-a reintrat în drepturi, după mai mulţi ani de declin, în Tunisia. Hotelurile de la malul mării sunt adevărate palate aici, unde marmura albă contrastează perfect cu albastrul nemărginit al întinderilor de ape şi cu cerul senin. La fiecare pas, într-un circuit tunisian, se întâlnesc urme ale unei istorii zbuciumate, dar care a lăsat semnele convieţuirii între civilizaţii.
Este acelaşi vechi Magreb despre care am citit în scrierile romanticilor, devenit cât se poate de occidental, pentru a-şi atrage turiştii. Se poate observa şi astăzi cum vechea civilizaţie se exprimă din interiorul celei contemporane şi cum toate elementele culturilor care au construit Magrebul coexistă într-o armonie aproape postmodernă. Tunisia este o operă de artă, un imens muzeu în aer liber, care uimeşte la fiecare pas. O privire superficială poate percepe învelişul comercial, însă Tunisia are multe secrete bine păstrate între dunele Saharei şi valurile Mediteranei.
Atracţiile din mijlocul deşertului
Pentru a-i descoperi toate tainele, este recomandat un sejur cu un ghid foarte bine documantat, care să poată explica tot ce se ascunde în spatele fiecărei pietre sau dune.
Nimic nu se compară cu un apus saju sau un răsărit de soare în Sahara, mai exact din mijlocul celei mai sărate ape din lume, Lacul Palmierilor, sau cu o cină la cort, în mijlocul deşertului, după o excursie călare... pe dromaderi.
Hotelurile impunătoare de pe malul Mediteranei sunt construite în stilul consacrat al palatelor şeicilor arabi. Dintr-un sejur în Tunisia nu trebuie să lipsească o vizită la Colosseumul de la El Jam, care datează din perioada ocupaţiei romane, sau la celebra cetate milenară Cartagina. Nici safari, plimbările cu dromaderul, vizita la minunatele oaze cu palmieri, cu stânci de scoici fosilizate şi cascade cu apă de un albastru ce pare ireal.