Jurnalul.ro Special Turcii, așteptați să se apuce de minerit în Țara Moților. Miza - 60% din cuprul României

Turcii, așteptați să se apuce de minerit în Țara Moților. Miza - 60% din cuprul României

de Diana Scarlat    |   

De mai mulți ani se discută, la nivel de guvern, despre nevoia de a avea un combinat pentru prelucrarea cuprului de la Cupru Min Abrud și Moldomin, dar statul nu-și permite să investească în așa ceva. Pe de altă parte, companiile statului sunt obligate să dea 90% din profit către bugetul central, neavând bani de investiții, nici măcar pentru a rezolva problemele de mediu.

 

Deși Cupru Min putea cumpăra Moldomin, cu patru ani în urmă, „cineva s-a opus” - spun surse din guvern -, iar Moldomin a intrat într-o insolvență foarte păguboasă pentru statul român, în loc să rămână a statului și să fie productivă. Acum se pun bazele unei investiții pentru construirea unui combinat, dar schema care se configurează ar putea duce la pierderea companiei Cupru Min de către stat, în favoarea investitorului care ar putea jongla cu procentele 49-51%, cerând la schimb active, la fel cum s-a mai întâmplat și în alte situații similare.

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ştefan-Radu Oprea, a declarat recent că la nivel de guvern se discută cu compania turcă Eti Bakir (Cengiz Holding) care ar putea face o investiție într-un combinat de prelucrare a cuprului, care să preia toată producția de la minele Cupru Min Abrud și Moldomin. Dar Eti Bakir este firma care în 2021 a participat singură la licitația pentru atribuirea Moldomin, companie a statului aflată în insolvență. 

Astfel a fost posibilă vânzarea Moldomin, compania fiind în proces de lichidare de 10 ani, atunci când a fost atribuită firmei din Turcia, fiind adjudecată împreună cu toate bunurile necesare exploatării rezervei de cupru din zăcământul Moldova Nouă, în urma licitației organizate de firma lichidatoare, RTZ & Partners. Licitația a avut loc pe 1 martie 2021.

Acum, aceeași firmă vrea să construiască un combinat de prelucrarea cuprului la Abrud lângă Cupru Min, companie a statului român care face profit, dar pe care „cineva din afara țării” vrea să o desființeze – spun surse din Guvern.

 

Se dorește „din afară” desființarea companiilor

 

Aceleași surse spun că s-ar putea folosi, pe de o parte, nevoia statului român de a avea un astfel de combinat pentru care nu-și permite investiția și gestionarea activității, iar pe de altă parte, un mecanism bazat pe procente - 49%/51% - care să ajute compania străină să ceară statului român active ale Cupru Min, apoi să meargă spre o răsturnare de situație, astfel încât să pună statul în situația de a-și ceda procentele în favoarea firmei turcești – schemă care s-a mai folosit.

În prezent, Cupru Min este o societate cu capital integral de stat, în subordinea Ministerului Economiei. Compania extrage minereuri metalifere neferoase din cariera Roșia Poieni, județul Alba, și produce, în principal, concentrat de cupru. Acesta conține, în procente mici, metale asociate ca aur și argint, care se vând la pachet cu marfa principală. 

 

Forțată să dea faliment

 

Cupru Min a avut rezultate notabile și profit în ultimii 5 ani, datorită retehnologizării companiei și prețului în urcare al cuprului pe bursele internaționale de materii prime. Și-a dublat principalii indicatori financiari în perioada 2016-2019, prin investiții totale de circa 30 de milioane de euro, din resurse proprii, în condițiile în care societatea nu are datorii. 

Profitul brut al companiei s-a dublat în 2021, față de 2020. Datorită performanțelor sale, Cupru Min a obținut, doi ani consecutiv (2018-2019), primul loc la Topul Național al Firmelor - Secțiunea Industrie-Întreprinderi Mari, clasament girat de Camera de Comerț și Industrie a României. 

Compania a reușit să treacă peste problemele economice provocate de pandemie, dar nu și peste cele provocate de conflictul din Ucraina. Au explodat prețurile la energie electrică, combustibili, fier, var, reactivi, explozivi, cauciuc adică mărfurile de care Cupru Min are nevoie pentru producție. 

Compania e astfel forțată să se descurce singură, în condițiile în care doar factura la electricitate a crescut de peste 3 ori, de la 350 lei/MWh în 2020 la peste 1.200 de lei/MWh în 2021 - Cupru Min fiind al treilea mare consumator de curent din județul Alba. 

Cupru Min trebuie să majoreze capacitatea de depozitare a deșeurilor într-unul dintre iazuri, printr-o supraînălțare a acestuia. Fără această extindere de volum compania ar trebui să oprească producția în următorii doi ani. Însă autoritățile de mediu nu aprobă această operațiune.

 

Avem nevoie de un combinat

 

Exact astfel s-a creat contextul pentru nevoia unui combinat pe care statul nu-și permite să-l construiască. Concentratul de cupru e un produs semifinit din care se obține cuprul metalic, prin prelucrarea în industria metalurgică. România nu mai are de 15 ani o uzină metalurgică de procesare a concentratului de cupru. De aceea, Cupru Min își vinde producția anuală de cca. 43.000 tone unor beneficiari terți, care îl transformă în circa 9.000 de tone de cupru metalic.

Toate programele de guvernare și toți miniștrii Economiei din ultimii 5 ani au prevăzut înființarea unei uzine metalurgice, eventual pe locul fostului combinat dispărut (falimentar) Ampelum Zlatna, care producea metale și substanțe strategice pentru România socialistă. 

În lipsa banilor de investiții - cca. 250-300  milioane de euro -  proiectul a rămas o simplă promisiune. O altă problemă este lipsa unei producții de concentrat de cupru care să facă rentabil viitorul combinat - minimum 100.000 tone anual (Cupru Min produce sub jumătate din această cantitate). 

 

Turcii au fost o dată la Abrud

 

Ministrul actual al Economiei, Radu Oprea, a anunțat deja asocierea cu turcii de la Cengiz Holding, care au preluat Moldomin. „Din câte ştiu, deja reprezentanţii companiei turce au fost la Cupru Min pentru a vedea împreună cum putem să gestionăm şi acest proiect şi, eventual, să îl demarăm în România”, a spus ministrul Oprea. La Ministerul Economiei au mai existat oferte pentru finanțarea externă a unei producții mai mari și a unui combinat, rămase în coadă de pește. 

În 2019, reprezentanții unui grup de investitori australieni au discutat propria ofertă, la Ministerul Economiei. Prin scrisoarea lor de intenție, australienii de la Total Mineral Resources se angajau să asigure banii și echipa tehnică pentru demararea proiectului „producție mărită-combinat metalurgic”. Australienii voiau o fuziune între Moldova Nouă și Cupru Min.

Și ministrul precedent al Economiei, Florin Spătaru, a menționat intenția României de a construi un combinat de procesare a concentratului de cupru. Dar cine să-l facă și cu ce bani? Astfel s-a ajuns la ideea de a se asocia Cupru Min cu o altă companie. Compania din Abrud nu poate livra singură nici volumul necesar de concentrat de cupru, nici investițiile într-un combinat metalurgic.

Moldomin, companie de stat falimentară, deține a doua rezervă de cupru din România, după Cupru Min, care are 60% din totalul rezervelor. Ambele ar putea fi preluate de Cengiz Holding. 

››› Vezi galeria foto ‹‹‹




 

    

Subiecte în articol: turci minerit tara motilor
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri