Ţările membre ale Uniunii Europene sunt de acord să înăsprească legislaţia cu privire la posesia de arme de foc, dar nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la interdicţia armelor semi-automate precum puştile Kalaşnikov, informează Reuters.
Măsurile fac parte dintr-un pachet legislativ menit să înăsprească regulile comunitare cu privire la achiziţionarea şi vânzarea armelor de foc care a fost pus elaborat după atacul de la redacţia revistei umoristice franceze Charlie Hebdo din ianuarie 2015. Militanţi islamişti au ucis în noiembrie 2016 130 de oameni în mai multe locaţii din Paris, printre care şi teatrul Bataclan.
Noile reglementări au fost propuse în 2015, restricţionează accesul civililor la arme de calibru mare şi uşurează urmărirea armelor pentru a evita vânzarea lor pe piaţa neagră.
Însă din pricina opoziţiei venite din partea fabricanţilor europeni, Comisia Europeană nu a reuşit să obţină susţinerea tuturor statelor membre.
"Am luptat foarte mult pentru o înţelegere care să reducă riscul atacurilor armate în şcoli, tabere de vară şi atacurilor teroriste cu arme de foc deţinute legal", a spus preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker într-o declaraţie.
"Sigur mi-ar fi plăcut să putem merge mai departe", a mai adăugat el.
Legislaţia cu privire la controlul armelor este diferită în ţările europene. Unele state au căutat să scutească diverse grupuri, precum cluburile de tir sau colecţionarii, de taxe şi permise pentru a vinde şi a cumpăra.
Finlanda care are o graniţă de 1.340 de kilometri cu Rusia şi are serviciul militar obligatoriu pentru bărbaţi, s-a opus propunerii iniţiale a CE pe motiv că nu şi-ar mai fi putut permite să menţină cluburile de rezervişti voluntari.
Însă ţara nordică a fost de acord marţi cu schimbările legislative, iar ministrul de interne Paula Risikko s-a declarat mulţumită de rezultat. AGERPRES