Comisia Europeană poate declanşa procedura de deficit excesiv pentru România, pentru că am depăşit nivelul agreat de legislaţia comunitară, după o creştere severă a indicatorului în ultimele două luni din 2019, iar acest lucru s-ar putea întâmpla în luna martie sau aprilie, după cum estimează ministrul Finanţelor. Dintre ţările membre, numai Franţa şi Italia acuză probleme similare, în timp ce statele ex-comuniste sunt ferite de pericol. Specialiştii avertizează că şi 2020 s-ar putea încheia prost, dar totul depinde de decizia privind majorarea pensiilor, care va fi adoptată în septembrie.
România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB), „puţin peste ceea ce estimam la rectificarea din noiembrie”, a anunţat recent ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. Un nivel mai mare al deficitului bugetar nu a mai fost consemnat din anul de criză 2011, când bugetul s-a închis cu un un sold negativ de 5,4% din PIB, conform datelor Eurostat. În 2018, deficitul bugetar a fost 3% din PIB.
Avans puternic pe final de an
La finele primelor 10 luni din 2019, deficitul se cifra la 2,8%, conform datelor MFP. Iată că nivelul a crescut puternic după 4 noiembrie, dată la care a fost instalat noul Executiv. Cîţu a arătat că deficitul în creştere cu 0,2 puncte procentuale din PIB faţă de ţinta stabilită prin ultima rectificare bugetară de 4,4% din PIB a fost generat de încasări mai mici cu 1,3 miliarde de lei din dividende suplimentare de la companiile naţionale, plata a 0,91 miliarde de lei pentru stingerea obligaţiilor financiare către oamenii de afaceri Viorel şi Ioan Micula şi cheltuieli suplimentare de capital şi de funcţionare la unităţile administrativ-teritoriale de 1,3 miliarde de lei în luna decembrie.
Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe un deficit bugetar de 3,6%.
Linişte în Europa de Est
Datele trimestriale cele mai recente publicate de Eurostat arată că, din spaţiul comunitar, numai Franţa stă mai prost decât România. Confruntat cu manifestaţii de protest ce durează de mai bine de un an, guvernul de la Paris a raportat deficite de 7,2% din PIB în primul trimestru al anului trecut, 3% în al doilea trimestru şi 3,5% în al treilea. Ţara noastră a consemnat 5,6%, 3,2% şi 2,9%. Nici Italia nu se află într-o situaţie fericită, cu 7,1%, 1% şi 1,8%. Fostele state comuniste din Europa Centrală şi de Est par lipsite de griji la acest capitol. Bulgaria a înregistrat excedent bugetar în toate cele trei trimestre, iar Cehia şi Polonia au avut câte două trimestre cu excedent şi unul cu deficit. Doar Executivul din Slovacia a cheltuit mai mult decât a colectat în fiecare trimestru, dar minusurile sunt mici, de 0,4% din PIB, 0,3% şi 1,2%.
Decizia politică de care atârnă echilibrul
Problema nu este numai deficitul bugetar în sine, printre cele mai mari din UE, ci şi faptul că „suntem singura ţară cu deficite gemene”, îl avem şi pe cel comercial la cote ridicate, a declarat pentru Jurnalul Adrian Mitroi, profesor la Academia de Ştiinţe Economice (ASE). În opinia expertului, dacă ne vom încadra sau nu în nivelul de 3,6%, luat în calcul la proiectul de buget pe 2020, aceasta „depinde în măsură de 90% de decizia politică a majorării pensiilor cu 40%”, care trebuie adoptată în septembrie. nde asemenea, pensiile ar putea fi majorate nu cu 40% dintr-o dată, ci aplicând creşteri de câte 10% în patru ani consecutivi, pentru a evita şocurile. „Condiţiile financiare sunt bune, având în vedere că am telefonat pieţelor internaţionale deficitul de 4,6% pe 2019, că ne-am asumat acest nivel”, a spus Mitroi. Dar în acelaşi timp, el crede că „poate era bine să telefonăm şi celor de pe plan intern, să transmitem un mesaj de concordie socială”. Analistul consideră „o eroare” renunţarea la supraacciză şi la impozitarea contractelor de muncă part-time. „Par două măsuri grăbite. Neadoptarea lor ar fi permis creşterea alocaţiilor pentru copii, care a fost prorogată. Impactul bugetar era acelaşi, în jur de 6 miliarde de lei”, explică profesorul de economie.
Program de redresare în caz de pericol
Florin Cîţu a declarat că se aşteaptă ca, în martie sau aprilie, Comisia Europeană să declanşeze procedura de deficit excesiv pentru România. Țările UE trebuie să facă dovada unor finanțe publice sănătoase, dovedind că întrunesc două criterii: deficitul bugetar nu poate depăși 3% din PIB, iar datoria publică (datoria guvernului și a agențiilor publice) nu poate depăși 60% din PIB. În cazul în care Comisia consideră că există (sau că se poate produce) o astfel de problemă într-un stat membru, aceasta adresează un aviz statului membru în cauză și informează Consiliul European în acest sens, după cum prevede Tratatul privind funcţionarea UE. În cazul în care Consiliul constată că există un deficit excesiv, adoptă recomandările pe care le adresează statului membru în cauză, pentru ca acesta să pună capăt situației într-un termen dat. Astfel, ţara în cauză îşi asumă un program care să remedieze situaţia. Aceste recomandări nu sunt făcute publice. Totuşi, în situaţia în care Consiliul constată că în termenul indicat nu s-a întreprins nici o acțiune eficientă ca răspuns la recomandările sale, acesta poate face publice recomandările sale.