De la ora 10.00, în cadrul Forumului Internațional al Compozitorilor, se pot urmări live, pe site-ul Festivalului Enescu sau direct în sală, la Universitatea Națională de Muzică din București, discuțiile cu muzicienii contemporani prezenți în Festival. Vor vorbi despre arta lor poetică, crezul lor artistic și modul personal de percepere a universului muzical contemporan compozitorii Mark-Anthony Turnage (Marea Britanie), Colin Matthews (Marea Britanie), John Woolrich (Marea Britanie) și Charlotte Bray (Marea Britanie). Moderatorul sesiunii este compozitorul și profesorul Dan Dediu.
Primul concert al zilei, din seria Muzica secolului XXI, are loc la Sala Radio, începând cu ora 15:00. Va concerta ansamblul Britten Sinfonia, sub bagheta dirijorului Andrew Gourlay. Solist va fi Vikram Sedona, la vioară, laureat al Concursului Internațional „George Enescu” 2018.
În program: Reflections in time - de Charlotte Bray, Prin lumina florilor - de Ulpiu Vlad, Concert pentru vioară - de John Woolrich, o lucrare în prima audiție de Mark-Anthony Turnage și Spiralling - de Colin Matthews.
Britten Sinfonia este un ansamblu britanic, creat în 1992 la Cambridge. Și-a câștigat o reputație internațională atât datorită interpretărilor de o mare virtuozitate, cât și prin pionierat în abordarea inspirată a repertoriului, marcat de conexiuni îndrăznețe și inteligente între lucrări muzicale contemporane și unele create cu 400 de ani în urmă. Britten Sinfonia iese din tipare și prin faptul că nu are un dirijor principal și nici un director artistic, alegând să colaboreze cu numeroși artiști invitați de calibru internațional, din întregul spectru muzical, spectacolele lor dobândind astfel, de fiecare dată, o perspectivă inedită și proaspătă. Britten Sinfonia a înregistrat cu Harmonia Mundi, Hyperion, Sound Circus și EMI, printre altele. Albumele lor au fost nominalizate la Grammy, au primit un premiu Gramophone și un premiu ECHO / Klassik, iar cel mai recent a fost distins cu un premiu BBC Music Magazine - albumul Oboe Concerto, de James MacMillan.
Programul permite o privire de ansamblu asupra muzicii contemporane britanice, aducând pe scena Festivalului o selecție a celor mai cunoscuți și cântați compozitori în viață.
Compozitoarea Charlotte Bray (născută în 1982) s-a impus ca un talent distinctiv al generației sale, prin muzica ei plină de emoție, expresivă și de o mare intensitate lirică. Compozițiile ei au fost deja cântate de numeroase ansambluri și orchestre de clasă mondială, printre care Royal Opera House Covent Garden, London Sinfonietta, Britten Sinfonia, Birmingham Contemporary Music Group, London Symphony Orchestra, CBSO Youth Orchestra, London Philharmonic Orchestra, BBC Scottish Symphony Orchestra și BBC Symphony Orchestra. Lucrările ei au fost prezentate la BBC Proms, Aldeburgh, Cheltenham, Tanglewood, Aix-en-Provence, Verbier, West Cork și la Festivalul de vară din Copenhaga.
Ulpiu Vlad compozitor, muzicolog și profesor român (născut în 1945) este un reprezentant al generației de muzicieni români afirmate în anii ’70-’80. Compozițiile sale au o orientare onirică, de un lirism profund, folosind mult emoțiile, în cheie neo-romantică și improvizația de sorginte folclorică. A fost elevul lui Anatol Vieru și a urmat studii aprofundate la Academia “Santa Cecilia” din Roma, la Borovetz și Amsterdam. Distins cu numeroase premii pentru activitatea sa, Ulpiu Vlad a compus în aproape toate genurile, de la cel cameral, la cel simfonic și de la cel coral, la cel vocal-simfonic, abordând inclusiv muzica electronică.
John Woolrich (născut în 1954) este un compozitor britanic a cărui muzică este interpretată frecvent, consacrându-l drept o figură importantă în viața muzicală britanică. El este și un profesor extrem de creativ și este interesat de programarea pe computer. Are o abordare practică a muzicii, considerând că aceasta are nevoie de cât mai multe căi ca să ajungă la oameni, așadar a fondat un grup muzical (Composers Ensemble), un festival (Hoxton New Music Days) și are o colaborare intensă cu Orchestra din St Johns, Britten Sinfonia, Birmingham Contemporary Music Group (unde a și fost artist asociat, în 2002). Este preocupat de arta transcrierii creative, promovând re-compunerea unor lucrări clasice după Monteverdi, Mozart, Corelli, Berio, Schumann sau Beethoven.
Britanicul Mark-Anthony Turnage (născut în 1960) este unul dintre cei mai admirați și mai performanți compozitori ai generației sale. A studiat cu Oliver Knussen și John Lambert, la Londra și Gunther Schuller, din Tanglewood. În creațiile sale amestecă cu abilitate idiomuri clasice și de jazz, obținând o țesătură ingenioasă între modernism și tradițional. A fost artist în rezidență și a semnat creații dedicate pentru City of Birmingham Symphony Orchestra, English Opera, BBC Symphony Orchestra, London Philharmonic Orchestra și Chicago Symphony Orchestra. Printre dirijorii lucrărilor compuse de Turnage se numără Simon Rattle, Andrew Davis, Vladimir Jurowski, Daniel Harding, Antonio Pappano, Andris Nelsons, Vassily Petrenko, Oliver Knussen și Leonard Slatkin. A colaborat cu muzicieni de jazz, printre care John Scofield, Peter Erskine și Joe Lovano, soliștii Håkan Hardenberger, Christian Lindberg, Christian Tetzlaff și Marc-André Hamelin și cu Ensemble Modern, London Sinfonietta și Nash Ensemble. Muzica sa este înregistrată la Decca, Deutsche Grammophon, Warner Classics, Chandos, LPO și LSO Live.
Colin Matthews s-a născut la Londra, în anul 1946. A studiat cu Arnold Whittall și Nicholas Maw. În anii '70, a fost asistentul lui Benjamin Britten. A colaborat mulți ani cu Imogen Holst și Deryck Cooke. În cei peste 40 de ani de activitate, a semnat numeroase compoziții, de la piese pentru pian solo, până la cvartete de coarde și numeroase lucrări orchestrale. Printre lucrările sale orchestrale de anvergură se numără Reflected Images, compusă pentru Orchestra Simfonică din San Francisco, Berceuse for Dresden – compusă pentru Filarmonica din New York, Turning Point – compusă pentru Orchestra Concertgebouw și Traces Remain – compusă pentru Orchestra Simfonică BBC.
Programul zilei continuă cu unul dintre punctele de interes ale Festivalului, care prilejuiește prezența în premieră pe scenele bucureștene a actriței franceze, premiată cu Oscar, Marion Cotillard. Este vorba de oratoriul Jeanne d'Arc au bûcher, semnat de Arthur Honegger. Reprezentația va avea loc la Ateneul Român, de la ora 16.30, în interpretarea Orchestrei Naționale din Lille, sub bagheta dirijorului Alexandre Bloch, acompaniată de Corul Filarmonicii „George Enescu”, dirijat de Iosif Ion Prunner și Corul de copii al Radiodifuziunii Române, dirijat de Răzvan Rădos.
În distribuție: Marion Cotillard - Ioana d’Arc (rol vorbit), Georges Gay - Fratele Dominique (rol vorbit), Hélène Guilmette - Fecioara Maria (soprană), Gabrielle Philiponet - Marguerite (soprană), Marie Karall - Catherine (contralto), Cornel Frey – Porcus, primul herald, clericul (tenor), Philippe-Nicolas Martin - al doilea herald, un țăran (bas) / un alt țăran (rol vorbit), Mathias Zakhar - al treilea herald, măgarul, Bedford, Jean de Luxembourg, Heurtebise, un ţăran (rol vorbit), Corentin Hot - maestrul de ceremonii, Regnault de Chartres, Guillaume de Flavy, Perrot, un preot (rol vorbit).
Oratoriul dramatic surprinde ultimele minute ale Ioanei d’Arc pe rug, cu flashback-uri despre judecarea ei și zilele de tinerețe. Pentru a spori efectul dramatic, Honegger a inclus roluri vorbite pentru actori. Lucrarea include și o parte importantă pentru ondes Martenot, unul dintre primele instrumente electronice folosite în orchestre. Libretul, semnat de Paul Claudel, îi oferă lui Honegger drept cadru dramatic un spațiu situat undeva între cer și pământ, între trecut și prezent, care permite și justifică și amestecul de stiluri, variind de la popular la sublim.
În secțiunea Mozartweek in Residence, de la ora 18:00, la Teatrul Excelsior, are loc un alt recitativ, într-un alt registru dramatic. Este vorba de reprezentația Scrisori și muzică (Briefe & Music), Din corespondența dintre Leopold și Wolfgang Amadeus Mozart (1779 – 1782). Scrisorile schimbate între Mozart și tatăl său, Leopold Mozart vor fi cadrul în care Rolando Villazón va asigura partea de recitativ, acompaniat de violonistul Emmanuel Tjeknavorian și pianistul Maximilian Kromer. Piesa include compoziții de Wolfgang Amadeus Mozart: Sonata nr. 25 în fa major KV 377 (partea I), Sonata nr. 26 în si bemol major KV 378 (partea a II-a), Sonata nr. 24 în fa major KV 376 (partea a III-a), Sonata nr. 27 în sol major KV 379 (partea I), Sonata nr. 28 în mi bemol major KV 380.
Programul zilei continuă cu concertul Orchestrei Filarmonice din St. Petersburg, sub bagheta dirijorului român Christian Badea, alături de Corul Academic al Radiofuziunii Române, dirijat de Ciprian Țuțu, de la ora 19.30, la Sala Palatului. Solistul concertului va fi violonistul Vadim Repin.
În program: Poemul simfonic „Isis” - de George Enescu (finalizat postum de Pascal Bentoiu, după schițele autorului), Concertul nr. 1 în la minor pentru vioară și orchestră - de Dimitri Șostakovici și Simfonia a IX-a în mi minor, „Din lumea nouă” - de Antonin Dvořák.
Menuhin spunea despre Vadim Repin că este „cel mai bun și cel mai perfect dintre violoniștii pe care mi-a fost dat să-i ascult”. Pasiunea cu care interpretează, tehnica impecabilă, lirismul sunetului său și sensibilitatea sa nuanțată l-au impus pe Vadim Repin în elita muzicală a celor mai buni instrumentiști ai lumii. Născut în Siberia, în anul 1971, Vadim Repin a câștigat, la doar 11 ani, medalia de aur la competiția Wienawski și a debutat ca solist în recitaluri la Moscova și St Petersburg. La 14 ani, susținea deja turnee pe scenele din Tokyo, Munchen, Berlin, Helsinki, iar un an mai târziu debuta la Carnegie Hall. La 17 ani, a devenit cel mai tânăr câștigător al Concursului Queen Elisabeth. De atunci, a concertat cu majoritatea celor mai mari orchestre și dirijori din lume. Printre punctele culminante ale carierei sale în ultimele sezoane s-au numărat turneele cu Orchestra Simfonică din Londra și Valery Gergiev, NHK Orchestra și Dutoit, un turneu în Australia cu Orchestra Filarmonică din Londra și Vladimir Jurowski și premierele, bine primite de critică și public, la Londra, Philadelphia, Carnegie Hall din New York, Sala Pleyel din Paris, Concertgebouw din Amsterdam și BBC Prom la Royal Albert Hall cu concertul pentru vioară compus pentru el de James MacMillan.
A înregistrat marile lucrări pentru vioară ale compozitorilor ruși Șostakovici, Prokofiev și Ceaikovski pentru Warner Classics. Pentru Deutsche Grammophon, a înregistrat Beethoven, Brahms, Truls Mørk, Ceaikovski și Rahmaninov cu Mischa Maisky și Lang Lang (care a câștigat Echo Classic) și lucrări de Grieg, Janacek și César Franck, cu Nikolai Lugansky (care a câștigat Music Award BBC în 2011).
În 2010, a fost distins cu Victoire d’Honneur, cel mai prestigios premiu muzical din Franța și a fost numit Chevalier des Arts et des Lettres. În 2014, a primit distincția onorifică a Conservatorului Central de Muzică din Beijing, iar în 2015, distincția onorifică a Conservatorului din Shanghai.
În ultimul sezon, a cântat la Vilnius, Praga, Viena, Paris, Ankara, Erevan, Barcelona, Madrid și Tokyo. A susținut o serie de concerte în SUA cu Philharmonia Orchestra, urmate de concerte la Londra și Cardiff, Berlin și o întoarcere în Japonia pentru a marca centenarul Ceaikovski . Vadim Repin cântă pe o vioară ”Rode” Stradivarius din 1733.
Programul zilei se încheie cu reprezentația operei „Aci, Galatea și Polifemo”, de Georg Friedrich Händel, la Ateneul Român, de la ora 22:30. Sub bagheta dirijorului Ruben Jais, va interpreta ansamblul LaBarocca. În distribuție: soprana Roberta Mameli, mezzosoprana Sonia Prina și basul Luigi de Donato.
LaBarocca este un ansamblu italian specializat în interpretarea de muzică barocă. Ansamblul a fost înființat în anul 2008, la inițiativa lui Luigi Corbani și Ruben Jais, la vremea respectivă director general și artistic al Orchestrei Simfonice Giuseppe Verdi din Milano. Din anul 2009, LaBarocca susține regulat programul de muzică veche de la Auditoriumul din Milano. De asemenea, sunt invitați regulat la Teatro della Società din Lecco. Repertoriul ansamblului include muzică sacră, de la cantatele lui Johann Sebastian Bach, la oratoriile lui Georg Friedrich Händel și recuperează multe capodopere italiene, pe nedrept uitate, cum ar fi Te Deum de Francesco Antonio Urio. Muzica instrumentală reprezintă, de asemenea, o parte importantă din repertoriul laBarocca, incluzând Concertele lui Antonio Vivaldi, concertele Brandemburgice și suitele lui Johann Sebastian Bach. În 2011, LaBarocca abordează pentru prima dată repertoriul de operă, interpretând în formă concertantă opera Rinaldo, de Georg Friedrich Händel.
„Aci, Galatea și Polifemo”, de Georg Friedrich Händel este o cantată dramatică, interpretată pentru prima oară la Napoli în 1708, fiind o comandă compusă pentru festivitățile de nuntă ale Ducelui de Alvito. Este o cantată pentru trei voci, o operă plină de arii complexe și vivace, care spune povestea îndrăgostiților Aci și Galatea și a gigantului gelos, Polifemo, a cărui dragoste imposibilă pentru Galatea declanșează tragedia. Muzica variază de la note idilice, la arii profunde, întunecate, ilustrând fidel trăirile sufletești ale personajelor.