Ungaria îşi obţine cea mai mare parte a necesarului de petrol din Rusia la preţuri mai mici decât majoritatea ţărilor europene prin conducta Drujba, însă din cauza războiului din Ucraina şi atacurilor ruseşti asupra infrastructurii ucrainene, Budapesta a ajuns să considere Janaf drept cea mai viabilă rută alternativă pentru transportul de petrol rusesc ieftin.
Ministrul ungar al afacerilor externe Peter Szijjarto a vorbit recent despre intenţia Croaţiei de a majora tarifele de tranzit al ţiţeiului de 2,5 ori începând cu 2023, declarând că aceasta este inacceptabilă pentru Ungaria, potrivit Daily News Hungary.
Ungaria a raportat problema Uniunii Europene şi ar vrea ca oficialii europeni să acţioneze în favoarea cumpărătorilor de petrol: Cehia, Slovacia şi Ungaria.
Conducta Janaf este singura sursă de petrol a Ungariei în cazul în care livrările de petrol rusesc prin conducta Drujba ar fi oprite, iar acest lucru s-ar putea întâmpla în contextul războiului, a declarat Szijjarto.
Acesta a argumentat că în aceste condiţii, nicio ţară nu ar trebui să profite de state dependente de importuri, cum este cazul Ungariei.
Guvernul ungar vrea ca Comisia Europeană să acţioneze rapid şi să-i determine pe croaţi să renunţe la ideea majorării tarifelor de tranzit. În schimb, Szijjarto ar vrea ca croaţii să crească capacitatea conductei pentru că în prezent aceasta nu poate alimenta cele trei ţări central-europene.
Singura rută alternativă la Drujba, conducta adriatică, transportă doar 12 milioane de tone anual, potrivit lui Szijjarto.
„Acest fapt este cunoscut de cel puţin o jumătate de an, dar nu s-a făcut nimic pentru creşterea capacităţii acesteia“, a declarat oficialul ungar, catalogând acest fapt drept o „greşeală uriaţă“ din partea Uniunii Europene.
Între timp, Croaţia a făcut o ofertă „nedreaptă“ când a venit vorba de prelungirea contractului companiei maghiare de petrol şi gaze MOL, care expiră la sfârşitul anului, a arătat Szijjarto, remarcând că tarifele de tranzit ar urma să urce cu 80%.
Oficialul ungar i-a acuzat pe croaţi că „profită“ de pe urma situaţiei de război şi de monopolul lor, cât şi de vulnerabilitatea Ungariei şi Cehiei în ceea ce priveşte securitatea energetică.
„Suntem gata să fim un partener şi să asigurăm suficient petrol pentru Ungaria şi Slovacia, dar trebuie să respectăm ceea ce Comisia a subliniat: aceleaşi condiţii de piaţă pentru toţi şi competiţie corectă“, a declarat ministrul croat al economiei, Davor Filipovic, potrivit Euractiv.
„Cu toţii ştim că Ungaria primeşte petrol rusesc mai ieftin prin Druzhba, iar acum vrea şi transport mai ieftin prin Janaf“, a adăugat acesta.
Nu este pentru prima dată când relaţiile dintre Ungaria şi Croaţia sunt tensionate din cauza energiei. În vară, Croaţia a pierdut un caz internaţional de arbitraj lansat de MOL cu privire la eşecul Zagrebului în a-şi respecta obligaţiile din cadrul unui acord privind divizia de gaze a companiei croate INA deţinute în comun.
La începutul anului 2020, o instanţă croată îl condamna pe Zsolt Hernadi, preşedintele-CEO al MOL, la doi ani de închisoare pentru dare de mită. Acesta a fost acuzat în absenţă de mituirea fostuljui premier croat Ivo Sanader cu un deceniu în urmă pentru cedarea drepturilor de management ale MOL în cadrul companiei croate INA.
(sursa: Mediafax)