Revoluție în salarizarea demnitarilor din Ungaria: premierul pierde până la 5 milioane de forinți pe lună. Contrast puternic cu România
Parlamentul Ungariei a adoptat o lege care aduce una dintre cele mai importante reduceri salariale pentru clasa politică de după 1990. Noua reglementare afectează parlamentarii, miniștrii, secretarii de stat și chiar funcția de prim-ministru, în condițiile în care salariile demnitarilor au crescut accelerat în ultimii ani, odată cu majorarea salariului mediu brut la nivel național, potrivit vg.hu.
Proiectul a fost susținut de formațiunile de opoziție și a beneficiat inclusiv de sprijinul unor partide care anunțaseră anterior că vor susține reducerea privilegiilor politicienilor. Măsura reprezintă una dintre principalele promisiuni ale noului Executiv condus de Magyar Péter și urmărește diminuarea decalajului dintre veniturile populației și cele ale liderilor politici.
Parlamentarii pierd aproape 900.000 de forinți pe lună
Sistemul actual de salarizare a fost introdus în 2018 și stabilea că indemnizația de bază a parlamentarilor este calculată în funcție de salariul mediu brut din economie. Ca urmare, pe măsură ce salariile din Ungaria au crescut, au crescut automat și veniturile aleșilor.
În 2026, indemnizația de bază a unui deputat sau senator ungar a ajuns la 2,18 milioane de forinți brut pe lună.
Noua lege reduce însă coeficientul utilizat pentru calculul indemnizației, ceea ce înseamnă că salariul de bază al unui parlamentar scade la aproximativ 1,31 milioane de forinți brut lunar.
Diferența este semnificativă. Fiecare parlamentar va pierde aproximativ 873.000 de forinți pe lună, ceea ce înseamnă peste 10,4 milioane de forinți anual.
Această reducere are efecte în lanț, deoarece majoritatea funcțiilor de conducere din Parlament sunt remunerate prin aplicarea unor coeficienți suplimentari asupra indemnizației de bază.
Șefii Parlamentului și liderii de grupuri parlamentare pierd sume și mai mari
Impactul este și mai mare pentru politicienii care ocupă funcții importante în legislativ.
Președinții de comisii parlamentare, liderii grupurilor parlamentare și conducerea legislativului beneficiau până acum de indemnizații calculate prin multiplicarea salariului de bază.
În urma modificărilor, veniturile acestora vor fi reduse automat.
Președintele Parlamentului va încasa aproximativ 3,81 milioane de forinți brut pe lună, față de aproape 5,9 milioane de forinți în prezent.
Vicepreședinții și liderii unor grupuri parlamentare vor înregistra, la rândul lor, reduceri importante ale veniturilor lunare.
Noua lege diminuează și fondurile puse la dispoziția parlamentarilor pentru activitatea curentă. Sunt reduse plafoanele pentru chirii și cazare, cheltuielile cu birourile parlamentare și fondurile destinate personalului angajat de parlamentari.
Totodată, dispare rambursarea separată pentru telefonia mobilă, iar facilitățile pentru deplasările interne sunt restructurate.
Premierul Ungariei pierde milioane de forinți în fiecare lună
Cea mai mare atenție s-a concentrat asupra efectelor pe care legea le va avea asupra funcției de prim-ministru.
În actualul sistem, veniturile totale asociate funcției de șef al Guvernului depășesc pragul de 8 milioane de forinți brut lunar, incluzând indemnizația de parlamentar și alte beneficii prevăzute de legislație.
Potrivit estimărilor prezentate de guvern, noul sistem va reduce semnificativ această sumă.
„În noul sistem, salariul de bază al prim-ministrului va fi de 2,3 milioane de forinți brut”, a declarat anterior Magyar Péter.
Conform calculelor prezentate de executivul de la Budapesta, venitul total al premierului va ajunge la aproximativ 3,8 milioane de forinți brut lunar.
În practică, acest lucru înseamnă o reducere care poate depăși 4-5 milioane de forinți în fiecare lună.
Miniștrii, afectați de reduceri consistente
Nici membrii Cabinetului nu sunt ocoliți de măsurile de austeritate.
În prezent, salariile miniștrilor se apropie de 3,9 milioane de forinți brut lunar, iar în cazul celor care dețin simultan și mandat parlamentar, veniturile totale pot depăși 5-6 milioane de forinți.
Noua formulă de calcul va diminua considerabil aceste sume.
Pentru o parte dintre miniștri, reducerea lunară poate ajunge la 1,5-2 milioane de forinți.
O decizie rar întâlnită în Uniunea Europeană
Măsura adoptată la Budapesta este considerată una neobișnuită chiar și la nivel european.
În ultimii ani, salariile politicienilor maghiari au crescut într-un ritm superior celui înregistrat în multe alte state membre ale Uniunii Europene.
Potrivit unor analize publicate anterior, salariul premierului ungar era printre cele mai ridicate din UE raportat la salariul mediu național. În 2024, remunerația șefului Guvernului reprezenta de aproape zece ori salariul mediu al unui angajat din Ungaria.
Noua legislație reduce semnificativ acest raport, deși indemnizația parlamentară va continua să fie de aproximativ 1,8 ori mai mare decât salariul mediu brut.
Contrast puternic cu România: discuții despre înghețări și majorări salariale
Situația din Ungaria contrastează puternic cu dezbaterile care au avut loc în România în ultimii ani privind salarizarea demnitarilor.
În contextul reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat la sfârșitul lunii mai că Guvernul a primit mandat pentru a negocia cu Comisia Europeană posibilitatea înghețării sau eșalonării creșterilor salariale pentru demnitari până în 2031.
Totuși, forma inițială a noii legi a salarizării prevedea majorări importante pentru parlamentari. Potrivit grilelor discutate anterior, salariul net al unui parlamentar urma să crească de la aproximativ 10.951 de lei la 14.391 de lei lunar.
Cu alte cuvinte, în timp ce Ungaria adoptă reduceri semnificative ale veniturilor pentru parlamentari, miniștri și premier, România continuă să dezbată modalitatea în care pot fi finanțate și implementate viitoarele creșteri salariale pentru demnitari, fără a afecta angajamentele asumate față de Comisia Europeană și obiectivele de reducere a deficitului bugetar.
Diferența de abordare este evidentă: Budapesta încearcă să reducă presiunea publică privind privilegiile clasei politice prin tăieri salariale consistente, în timp ce Bucureștiul caută un echilibru între reforma salarizării, constrângerile bugetare și obligațiile asumate prin PNRR.