În plină ofensivă de șarm pentru obținerea unui sprijin european cât mai larg față de prioritățile președinției de șase luni a Franței la UE, Macron s-a oprit, la începutul acestei săptămâni, la Budapesta, la o reuniune cu țările care formează Grupul de la Vișegrad – Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. Bineînțeles, șeful statului francez a avut o întâlnire separată cu Viktor Orban, liderul rezistenței interne contra birocrației de la Bruxelles.
Orban: Ungaria, victima unui șantaj politic!
După întrevedere, Macron a folosit un ton conciliant, precizând că Franța este dispusă să colaboreze cu Ungaria pentru binele Europei, în pofida diferențelor politice dintre cele două părți. Încă de săptămâna trecută, de altfel, liderul de la Paris lăsase deoparte retorica dură la adresa executivului ungar, declarând că îl consideră pe Orban, în egală măsură, un adversar politic și un partener european.
Răspunsul lui Orban a fost însă unul abrupt, liderul ungar afirmând că țara sa este victima „șantajului politic exercitat de Bruxelles”. Orban s-a referit, în primul rând, la blocarea fondurilor de redresare postpandemie pentru Budapesta.
În conferința de presă comună de după întrevederea bilaterală, premierul, care a apreciat discuțiile cu Macron drept „tensionate”, a pus oprirea finanțării UE pe seama adoptării de către guvernul său a unei legislații anti-LGBT. Liderul de la Paris a intervenit, contrazicându-l pe Orban. El a precizat că fondurile comunitare de redresare postpandemie au fost amânate, din cauza unor probleme care au legătură cu corupția și achizițiile publice.
În cazul Ungariei, „sunt prea puţine progrese pe această temă”, a mai spus Macron, adăugând că „nu va exista nicio plată până când nu se va înregistra un progres concret”. Anterior, Comisia Europeană avertizase că nu crede că este posibilă adoptarea în acest an a planurilor de redresare postpandemie ale Ungariei și Poloniei, ţări care se judecă cu Bruxelles-ul pe tema problemelor avute cu respectarea statului de drept.
În acest context, în pofida încercărilor sale de a media relații mai bune între Ungaria și UE, Macron a fost nevoit să recunoască faptul că Budapesta nu va ceda în privința chestiunilor legate de statul de drept, înainte de alegerile generale din aprilie.
Chiar dacă Franța și UE, pe de-o parte, și Ungaria, de cealaltă, sunt încă în dezacord asupra unor chestiuni precum drepturile LGBT, statul de drept și standardele democratice, Orban a declarat, la sfârșitul întrevederii, că sprijină eforturile lui Macron de a face UE mai autonomă în domeniile apărării, energiei nucleare și agriculturii.
Provocare premeditată
Deși anunțase că vine la Orban cu gânduri de pace, Macron i-a trimis autoritarului șef al guvernului de la Budapesta un puternic mesaj. El și-a început vizita în Ungaria prin depunerea unei coroane de flori la mormântul scriitoarei maghiare Agnes Heller, o mare critică a modului în care Orban conduce țara. Macron s-a întâlnit, de asemenea, cu liderii opoziţiei, care vor încerca în primăvara viitoare, cu ocazia alegerilor generale, să pună capăt dominaţiei de 12 ani a actualului premier, ce guvernează de mai bine de un deceniu cu o majoritate absolută.
„Este clar că planurile noastre europene coincid cu cele ale preşedinţiei franceze a UE”, au transmis liderii opoziţiei, într-un comunicat comun. Potrivit documentului, în timp ce opoziţia ungară şi Macron sunt de părere că este nevoie de o Europă puternică, „Orban îi susţine pe cei care vor s-o slăbească”. Opoziţia l-a mai acuzat pe premier că a transformat ţara „într-o zonă de influenţă a Rusiei şi Chinei”.
Macron pare să se fi răzbunat astfel pe Orban, care în ultimele două luni îi primise pe liderul de extremă-dreapta Marine Le Pen, și pe Eric Zemmour, contracandidații lui Macron la alegerile prezidențiale din Franța, de anul viitor.
Polonia se simte discriminată
Tot la Budapesta, după discuțiile cu Orban, Macron s-a întâlnit și cu reprezentanții celorlalte state membre ale Grupului de la Vișegrad. După reuniune, el a cerut Ungariei şi Poloniei să respecte statul de drept, de care a condiţionat deblocarea fonduri europene. Liderul de la Paris a spus că problemele cele mai importante de soluţionat sunt corupţia, în cazul Ungariei, şi pierderea independenţei Justiţiei, în cazul Poloniei.
Poziția lui Macron l-a iritat pe premierul polonez, Mateusz Morawiecki, care a insistat că ţara sa respectă normele europene şi a cerut ca Polonia să nu mai fie discriminată. „Funcţionăm pe baza ideilor de bază ale UE. Cerem să nu existe discriminare, iar ceea ce se poate realiza în Germania şi Franţa să fie posibil şi în alte ţări”, a spus el.