Poiana Ponor se află în partea central-vestică a Parcului Natural Apuseni și este o poiană unică și uimitoare. Zona mai este cunoscută drept poiana în care dispar apele și pentru peisajul spectaculos în toate anotimpurile. Poiana Ponor este una dintre singurele polii din România – depresiune carstică închisă în toate părțile, mărginită de versanți abrupți – care are atât alimentarea cu apă, cât și drenajul subteran, asigurate prin intermediul canalelor carstice. Izbucul Ponor se găsește la baza unei stânci și este un lac alimentat printr-un sifon. Pârâul format cotește în partea dreaptă, curge meandrat, iar apoi ajunge la ponor unde se pierde în sistemul de sorburi. Când apele sunt mici, se pot observa cele două sorburi dar când apa este mare, sorburile nu mai pot drena întreaga cantitate de apă și pârâul crește inundând zone de obicei uscate. Uneori, întreaga poiană este inundată de aceste ape care apoi dispar. Ca să vedeți transformarea spectaculoasă a poienii este indicat să urmăriți unul dintre cursurile de apă, ce formează o parte a sistemului carstic din Parcul Natural Apuseni. Poiana Ponor mai este spectaculoasă pentru peisajul unic oferit în fiecare anotimp. Accesul în Poiana Ponor se face dinspre Cabana Padiș sau dinspre Poiana Glăvoi, urmărind traseele marcate.