Jurnalul.ro Ştiri Social UNICEF: Sute de copii, uciși de caniculă. Stresul termic, o cauză directă a mortalității infantile

UNICEF: Sute de copii, uciși de caniculă. Stresul termic, o cauză directă a mortalității infantile

de Monica Cosac    |   

Temperaturile tot mai ridicate din Europa și Asia Centrală au provocat moartea a 377 de copii în 2021, iar circa jumătate (48%) dintre aceștia și-au pierdut viața înainte să împlinească 1 an – potrivit unui raport publicat, ieri, de UNICEF. Totodată, analiza datelor colectate din 23 de țări a arătat că temperaturile extreme au cauzat pierderea a peste 32.000 de ani de viață sănătoasă în rândul copiilor și adolescenților din regiune. 

Raportul „Lupta împotriva căldurii: sănătatea copiilor în timpul valurilor de caniculă din Europa și Asia Centrală” constată că jumătate dintre copiii care trăiesc în 50 de țări din Europa și Asia Centrală sunt expuși la valuri de căldură frecvente – dublu față de media globală, care este de 1 din 4 copii.

„Aproximativ jumătate dintre copiii din Europa și Asia Centrală - 92 de milioane de copii - sunt deja expuși la valuri de caniculă frecvente într-o regiune în care temperaturile cresc în cel mai rapid ritm la nivel global. Temperaturile tot mai ridicate pot duce la complicații grave de sănătate pentru copii, în special pentru cei mai mici, chiar și într-un interval scurt de timp. Fără îngrijire, aceste complicații le pot pune viața în pericol”, spune Regina De Dominicis, director regional al UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.

Afectați chiar și înainte de naștere

Cu cât copilul este mai mic, cu atât este mai vulnerabil la impactul bolilor legate de stresul termic (vezi grafic). 

Practic, expunerea la temperaturi mari are efecte severe asupra copiilor, chiar și înainte de naștere, conform UNICEF, deoarece poate duce la nașteri premature, greutate mică la naștere, naștere de copii morți și anomalii congenitale. 

Temperaturile extreme sunt, de asemenea, legate de rate mai mari ale mortalității la sugari, în special la nou-născuți. „Cauzele deceselor cauzate de căldură în rândul sugarilor perinatali sunt acute, cele mai puternice efecte rezultând din tulburările cardiovasculare, respiratorii, ale sistemului digestiv și ale sângelui. Când unitățile de terapie intensivă pentru nou-născuți nu sunt dotate cu aer condiționat, temperaturile excesive pot provoca hipertermie neonatală (supraîncălzire), deoarece temperatura camerei depășește punctele de referință ale incubatorului, ceea ce duce la pierderea controlului temperaturii în corpul copilului”, se arată în raportul agenției ONU.

Valurile de căldură și stresul termic (adică stresul cauzat organismului atunci când acesta este incapabil să elimine excesul de căldură) sunt cauze directe ale mortalității infantile, pot afecta creșterea bebelușilor, pot provoca o serie de afecțiuni pediatrice și „pot avea un impact devastator chiar și într-un interval scurt de timp”. 

Principala cauză a decesului cauzat de căldură în rândul sugarilor și copiilor mici, de exemplu, este faptul că sunt lăsați singuri în vehiculele fierbinți. În mod similar, ținerea sugarilor și copiilor în cărucioare cu huse din pânză care reduc fluxul de aer, îmbrăcarea bebelușilor cu prea multe haine pot duce la stres termic.

 

Bebelușii se supraîncălzesc mai repede

Experții UNICEF au explicat că sugarii mici sunt mai vulnerabili la efectele stresului termic asupra sănătății din cauza dimensiunii corporale mai mici și a imaturității mecanismelor de reglare a temperaturii organismului: „Se supraîncălzesc mai repede atunci când temperatura aerului ambiental este ridicată, deoarece le este mai greu să-și regleze temperatura corpului și au o capacitate redusă de a transpira, ceea ce le afectează capacitatea de a se răcori”.

Pe lângă mortalitatea cauzată în mod direct de caniculă, temperaturile extreme pot exacerba mai multe boli pediatrice, precum:

- boli infecțioase intestinale; 

- afectiuni respiratorii; 

- boli endocrine, nutriționale și metabolice; 

- boli ale sistemului nervos; 

- boli cronice ale căilor respiratorii inferioare la copiii cu vârsta cuprinsă între 0-4 ani. 

Copiii mai mari suferă de deshidratare

La copiii mai mari și la adolescenți, stresul termic este adesea legat de exercițiile fizice sau de participarea la diverse sporturi atunci când temperaturile ambientale sunt ridicate: „De exemplu, s-a dovedit că internările în spital pentru deshidratare sunt cele mai frecvente pentru cei cu vârsta cuprinsă între 5 și 18 ani”.

Deoarece schimbările climatice duc la valuri de căldură mai frecvente și perioade de temperaturi ridicate la sfârșitul primăverii, vara și începutul toamnei, „sunt necesare măsuri care să asigure copiilor zone umbrite unde să se poată juca, pentru a asigura regimuri adecvate de hidratare copiilor care fac sport și pentru a se asigura că sunt disponibile răspunsuri rapide pentru a răci copiii care suferă de epuizare termică”, subliniază reprezentanții agenției ONU. 

Raportul menționează că temperatura extremă a cauzat pierderea a 32.356 de ani de viață sănătoasă în rândul copiilor și adolescenților din regiune.

 

Incendiile de vegetație, un risc suplimentar 

Valurile de căldură mai lungi și mai intense contribuie la apariția incendiilor de vegetație, iar impactul fumului asupra copiilor poate fi profund. 

„S-a constatat că particulele fine (PM2,5) degajate de incendiile de pădure sunt de până la 10 ori mai dăunătoare pentru sănătatea respiratorie a copiilor decât PM2,5 din alte surse, și în special pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 5 ani. Fumul de incendiu a fost strâns legat de problemele crescute de morbiditate la populațiile expuse. Îi expune pe copii la riscul unei game de probleme de sănătate, de la astm și funcționarea slabă a plămânilor până la tulburări de sănătate mintală. În timp ce poluarea aerului de orice fel este asociată cu o incidență mai mare a crizelor de astm și a vizitelor copiilor la secțiile de urgență, rata de incidență este mai mare atunci când este și cald afară”, conform raportului. 

 

Valurile de căldură vor crește în frecvență și intensitate

Agenția ONU spune că valurile de căldură vor crește în frecvență și intensitate în următorii ani, ca urmare a încălzirii globale accelerate: „În scenariul de încălzire globală de 2,4°C, care se estimează că va fi atinsă până la mijlocul următorului deceniu, 97% dintre copiii din Europa și Asia Centrală vor fi expuși la valurile lungi de căldură (durată mare a valului de căldură) până în 2050 și 56% la valuri de căldură severe (severitate mare a caniculei)”.

În ciuda riscurilor extinse și grave pentru sănătate cu care se confruntă copiii ca urmare a valurilor de căldură, „atât conștientizarea publicului, cât și punerea în aplicare a măsurilor de adaptare sunt inadecvate”, arată UNICEF, subliniind că sunt necesare măsuri urgente pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile dintre toate: cei mai mici copii.

 

Ce măsuri recomandă agenția ONU 

Documentul oferă și recomandări clare cu privire la modul în care comunitățile și guvernele țărilor din Europa și Asia Centrală îi pot proteja mai bine cei mai tineri cetățeni de impactul în creștere al valurilor de căldură și al stresului termic.

 

  1. Echiparea unităților de învățământ cu aer condiționat pentru reducerea temperaturii în zonele în care copiii se joacă și instruirea cadrelor didactice astfel încât să aibă competențele de a acționa în caz de stres termic – este una dintre recomandări. 

„Profesorii, care sunt adesea prima linie de răspuns pentru copiii care suferă de stres termic, trebuie să fie împuterniciți să ia măsuri rapide în instituțiile de învățământ. Formarea profesorilor și a lucrătorilor comunitari în domeniul sănătății cu privire la răspunsul rapid la impactul stresului termic asupra copiilor trebuie instituționalizată, alături de investiții în spații cu aer condiționat și stații de hidratare”, spun specialiștii UNICEF. 

  1. Investiții în planuri de acțiune privind starea de sănătate în caz de caniculă și în asistența medicală primară, pentru a asigura un sprijin mai adecvat în cazul bolilor asociate caniculei în rândul copiilor.

„Lucrătorii comunitari din domeniul sănătății trebuie să știe cum să aibă grijă de copiii care suferă de stres termic. În plus, având în vedere vulnerabilitatea crescută a femeilor însărcinate puternic la căldură extremă și riscul de complicații ale travaliului, hipertensiune arterială, eclampsie și naștere prematură, atât ele, cât și furnizorii lor de asistență medicală trebuie să știe cum să prevină, să identifice și să răspundă la stresul termic. Mai mult, pediatrii ar trebui să sfătuiască îngrijitorii cu privire la modul de a monitoriza câtă apă consumă copiii și să încurajeze copiii să bea o băutură înainte de a cere una”, conform raportului. 

  1. Investiții în sisteme de avertizare rapidă, inclusiv în sisteme de alertă în cazul temperaturilor ridicate.

  2. Să adapteze designul urban și infrastructura, inclusiv să se asigure că imobilele, în special cele în care locuiesc cele mai vulnerabile comunități, sunt echipate pentru a reduce la minimum expunerea la căldură.

  3. Să asigure furnizarea de apă potabilă, în special în țările în care calitatea și disponibilitatea apei scade. 

  4. Integrarea strategiilor de reducere a impactului valurilor de caniculă, inclusiv prin intermediul contribuțiilor naționale determinate, al planurilor naționale de adaptare și al politicilor de reducere a riscurilor de dezastre și de management al dezastrelor, punând copiii în centrul acestor planuri.

 

Cum să protejăm copiii de stresul termic

Recunoașterea semnelor timpurii ale afecțiunilor legate de căldură și prevenția sunt esențiale, iar UNICEF România oferă câteva sfaturi părinților, pentru a-și ține copiii siguranță și confort în timpul unui val de caniculă:

  • Urmărește îndeaproape activitățile lor, chiar dacă se joacă în interior.

  • Monitorizează semnele și simptomele timpurii ale afecțiunilor cauzate de căldură.

  • Evită ieșirile în aer liber în timpul orelor caniculare de la amiază și după-amiază.

  • Ajută-i să se adapteze încet la exerciții sau la orice activitate fizică.

  • Încurajază-i să se odihnească și să se răcorească la umbră atunci când încep să simtă că le este prea cald.

  • Reamintește-le copiilor să bea apă frecvent pentru a menține hidratarea.

  • Amenajează locuri mai răcoroase pentru sugari și copii.

Printre simptomele ușoare ale hipertermiei, care pot fi tratate acasă, se numără: buze/gură uscate, senzație excesivă de sete, transpirație abundentă, stare de slăbiciune/amețeli, greață/senzație de vomă, bubițe pe piele, erupții cauzate de căldură, febră ușoară și crampe.

Dacă un membru al familiei, nu doar copiii prezintă oricare dintre simptomele severe de mai jos, trebuie chemată o ambulanță: confuzie/lipsă de coerență/ convulsii/comă/nu se trezește (cele mai grave), temperatură corporală foarte ridicată pentru mai mult de două ore (40°C), leșin, urina închisă la culoare, bătăi rapide ale inimii și respirație accelerate, persoana nu transpiră (deși pielea poate fi umedă). 

Bebelușii de până în 6 luni trebuie alăptați exclusiv la sân, iar mamele care alăptează trebuie să bea multă apă, deoarece deshidratarea poate afecta producția de lapte matern. Copiii cu vârsta de peste 6 luni trebuie să bea apă în mod regulat pe parcursul zilei.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: unicef canicula moarte copii
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri