Demersul vizează inclusiv produsele alimentare importate pe piața UE, pe etichetele lor urmând să fie indicată în mod clar și explicit că ele îndeplinească standardele de calitate, inclusiv standardele de mediu, aplicabile pe piața internă pentru a proteja sănătatea consumatorilor și planeta. Potrivit expunerii de motive care însoțește inițiativa cetățenească, pentru a stopa înșelătoriile alimentare care dăunează fermierilor și consumatorilor se cere să se mărească frecvența și rigurozitatea controalelor asupra importurilor de alimente și furaje care intră în UE. „Extinderea cerinței de indicare a originii la toate produsele alimentare pentru a preveni frauda, a proteja sănătatea publică și a garanta dreptul consumatorilor la informare. Trimiterea la țara de origine sau la locul de proveniență trebuie să fie afișată pentru a evita confuzia suplimentară a consumatorilor cu utilizarea referințelor geografice generale (UE, NON-UE)” este o altă solicitare de care Comisia Europeană ar trebui să țină seama în cazul în care se va strânge numărul minim de semnături pentru susținerea propunerii de modificare a legislației.
Interzicerea importurilor de alimente prelucrate folosind substanțe și metode interzise în Europa este o altă solicitare inclusă în demersul cetățenesc pornit din Italia și care este susținut din start de către Confederația Națională a Fermierilor Independenți - Coldiretti.
Ambiguități întreținute intenționat
În conformitate cu Codul Vamal al Uniunii Europene (Regulamentul 952/2013), „mărfurile a căror producție implică mai multe țări sau teritorii sunt considerate a fi originare din țara sau teritoriul unde au suferit ultima lor prelucrare sau prelucrare substanțială, justificată din punct de vedere economic”. Aceasta înseamnă că „originea” unui produs, așa cum este indicată pe etichetă, este de obicei țara în care se află unitatea de prelucrare, cu excepția cazului în care există o obligație explicită de a indica și proveniența produsului agricol utilizat la prelucrare (cum este cazul în Italia pentru lapte, brânză, paste, orez, roșii procesate și carne de porc procesată, aplicabile unităților care își desfășoară activitatea în granițele naționale ale Italiei). Ambiguitatea devine clară atunci când se ia în considerare definiția „locului de proveniență”: „orice loc de unde este indicat că provine un aliment și adică nu „țara de origine”, astfel cum este determinată în conformitate Regulamentul (UE) nr. 952/2013. Indicațiile de origine neclare și probabil ambigue în mod intenționat oferă oportunități pentru fenomene precum identitatea geografică înșelătoare, identitatea falsă a produsului și denaturarea produselor și facilitează contrafacerea. Prin urmare, este necesar să se stabilească, în mod transparent și fără ambiguitate, că originea unui produs alimentar corespunde țării de proveniență a produsului agricol (unde a fost cultivat, crescut sau pescuit) și locului în care a fost prelucrat, ambele, dacă sunt diferite, trebuie să fie indicate pe etichetă sau în alte forme de informare pentru consumatori (meniuri, indicatoare etc), spun inițiatorii.
Top 10 cele mai falsificate produse
Potrivit datelor publicate de către „Food Fraud Database” și certificate de FAO, 10% din produsele alimentare din țările dezvoltate sunt susceptibile de a fi contrafăcute. Practicile de falsificare variază de la adăugarea apei în lapte pentru creșterea volumului până la utilizarea de substanțe chimice pentru a grăbi procesul coacerii fructelor și legumelor. Printre cele mai falsificate 10 produse se numără uleiul de măsline ultravirgin (se amestecă cu uleiuri vegetale mai ieftine), mierea naturală (se adaugă siropuri sau îndulcitori), brânza (se adaugă uleiuri vegetale, amidon etc pentru reducerea costurilor), cafea măcinată (se amestecă cu cicoare, orz etc), peștele (etichetele false induc în eroare consumatorul cu privire la speciile valoroase), șofranul (este falsificat cu substanțe similare vizual cum ar fi floricelele de gălbenele), vinul (amestecat cu zahăr, apă etc), parmezanul (adesea conține celuloză), băuturile alcoolice (diluarea băuturilor spirtoase, etichete falsificate etc), ceaiul (amestecarea ceaiului cu ingrediente care nu au nicio legătură cu ceaiul îi afectează calitatea, modificându-i mirosul, gustul și beneficiile pentru sănătate).