La data de 25 martie la Roma , sefii de stat sau de guvern din UE vor marca a 60-a aniversare a semnarii Tratatelor constitutive ale Uniunii Europene .Reuniunea de la Roma tinde sa capete o importanta aparte pentru ca Europa trece prin momente hotaratoare pentru viitorul continentului. In acest context , presedintele Comisiei Europene a tinut sa precizeze la Universitatea Catolica francofona de la Louvain-la-Neuve ca se pregateste “Carta Alba privind viitorul Europei “ pornind de la ideia ca “unele state din UE care vor sa avanseze mai repede decat celelalte au dreptul sa o faca “ si doresc o noua constructie europeana ,mai structurata si mai deschisa catre lume. Presedintele Juncker a subliniat ca un acord poate fi intre 15 sau 28 de state privind viitorul Europei ,formatele pot fi diferite “ de la un subiect la altul “ vizand apararea , politica sau economia.
De ce s-a ajuns aici ? Simplu , pentru ca UE, dupa criza economico-financiara, a intrat intr-un spatiu caracterizat de dezorientare de grupere a statelor puternice in “ cluburi speciale” pentru luarea deciziilor. A aparut dorinta creerii unui” nucleu dur” al UE care sa sugereze celorlalte state UE caile spre “ un drum cu o viteza mai redusa “ . Ce inseamna asta pe intelesul tuturor, nimic altceva decat crearea unei orbite periferice ce va devenii cordonul sanitar al UE .Cine doreste asa ceva ? Niciun stat membru ,dar cum se va trece peste aceasta situatie este mai greu de raspuns pentru ca ideia unei Europe cu doua viteze este din ce in ce mai vizibila iar efectele inca nu sunt cunoscute. O Europa cu mai multe viteze este apreciata de oficiali de la Bruxelles ,dupa modelul zona euro daca nu ar exista obstacolul existent creat de modalitatile de actiune ,diferite, propuse de Germania si Franta fata de tarile post-comuniste . Presedintele Frantei a calificat tarile est-europene drept state care trateaza Uniunea Europeana ca un bancomat. In fata acestei situatii este fireasca aparitia unei stari de neliniste si nerabdare din partea tarilor care vad posibilitatea plasarii lor pe orbita periferica. Lansarea Cartei Albe asupra viitorului Europei a devenit un moment de referinta deoarece reprezinta pozitia Comisiei la Consiliul Europei (9-10 martie ) iar dupa asta pentru Summitul aniversar de la Roma unde se asteapta o declaratie comuna privind calea viitoare a Europei.
Carta propune 5 scenarii ,pornind de la mentinerii sistemului actual ,varianta care convine statelor vizate de posibilitatea “ retrogradarii “ in cercul periferic. Dupa aceasta, este prezentata posibilitatea concentrarii pe o piata unica unde Comisia Europeana sa fie administrator, aspect pe care Juncker nu-l doreste desi “ unii ar vrea asta”. Varianta 3,cei care-si doresc sa faca mai mult, vad o Europa cu mai multe viteze, desfasurata pe formula cercurilor concentrice . O solutie de avangarda agreata ( dupa unii ), implicit, de presedintele Comisiei Europene . Posibilitatea nr. 4 vizeaza actiuni eficiente cu rezultate vizibile in domenii mai putine ( autoritate comuna in domeniul telecomunicatiilor ,lupta anti-terorista ,protectia cosumatorilor ) restul domeniilor urmand sa ramana in competenta statelor nationale. Sa facem mai multe lucruri impreuna, este varianta 5 in care statele membre vor da acordul pentru mai multe responsabilitati ,resurse si decizii, luate rapid in cadrul unui regim federal.
Concluzia, daca se poate numi asa , despre cele cinci variante, poate fi rezumata in parerea lui Jean-Claude Juncker : poate” va fi nevoie de adaptarea Tratatelor , dar asta sa se faca in urma unei vointe colective care se naste dar inca nu exista ca atare “. In orice caz un lucru ramane, semnalul ca se doreste o Europa cu doua viteze care sa fuctioneze in cercuri concentrice “ . Daca impartirea va fi benefica , pentru unitatea Europei ,ramane sa vedem, pentru ca scepticismul creste iar viitorul continentului se configureaza foarte slab.