O serie de imagini ale unor zone deşertice şi izolate din Afganistan, obţinute din satelit, au dus la identificarea urmelor unor avanposturi amplasate de-a lungul Drumului Mătăsii ce au aparţinut unor imperii şi regate străvechi, conform unui material publicat de Live Science.
Aceste descoperiri arheologice au fost făcute după examinarea fotografiilor obţinute în ultimele decenii de sateliţi comerciali şi militari şi, mai recent, de drone. Printre descoperiri se numără cea a unui uriaş caravanserai, dar şi a mai multor avanposturi folosite timp de secole de neguţătorii care călătoreau pe Drumul Mătăsii, asigurând schimburile comerciale dintre Extremul Orient şi Occident. De asemenea, reţele de canale subterane au fost descoperite sub nisipurile afgane.
Aceste situri arheologice sunt aflate în regiuni mult prea periculoase pentru a fi explorate de echipe de arheologi. Ele au fost descoperite în cadrul unui proiect de cartografiere a zonelor de interes istoric din Afganistan care este susţinut de către Departamentul de Stat al SUA cu o finanţare de 2 milioane de dolari.
"Mă aştept să descoperim zeci de mii de astfel de situri arheologice. Abia după ce stabilim poziţia acestor situri, le putem studia şi conserva", a declarat David Thomas, arheolog la Universitatea La Trobe din Melbourne, Australia, care a realizat săpături pe cont propriu în Afganistan, fără a face parte din echipa implicată în proiectul de cartografiere a locaţiilor istorice.
Unul dintre cele mai impresionante situri arheologice descoperite este cel al unui uriaş caravanserai (han n.r.) la care poposeau caravanele de neguţători care străbăteau Drumul Mătăsii până în secolul XVII. Astfel de hanuri puteau adăposti sute de persoane şi animale şi erau construite la fiecare 20 de kilometri pe Drumul Mătăsii - distanţa medie pe care caravanele de negustori o puteau parcurge într-o zi.
Drumul Mătăsii a fost o reţea vastă de rute de negoţ care legau bazinul Mării Mediterane, în vest, de Japonia şi Coreea în Orient. Timp de secole pe această reţea de drumuri au circulat mărfuri exotice, precum ceaiul, pietre preţioase şi semipreţioase, parfumuri, mirodenii şi, bineînţeles, mătase.
O serie de regiuni din Asia Centrală ce aparţin în prezent Afganistanului au reprezenta nişte importante noduri de tranzit la intersecţiile mai multor rute comerciale antice şi, profitând de acest lucru, au cunoscut o puternică dezvoltate economică şi culturală. În perioada de apogeu al schimburilor comerciale şi culturale de pe Drumul Mătăsii, imperiile şi regatele din regiune au prosperat, reuşind să adune numeroase bogăţii, conform UNAMA (United Nations Assistance Missions in Afghanistan).
Conform istoricilor, odată ce rutele maritime ce legau India şi China de Europa au fost deschise, în secolele XV şi XVI, numărul de caravane care porneau pe Drumul Mătăsii a început să scadă, iar imperiile şi regatele pe teritoriile cărora treceau aceste rute comerciale, şi care prosperau de pe urma negoţului, au intrat în declin.
Imaginile obţinute din satelit indică însă faptul că aceste rute comerciale terestre dintre Orient şi Occident erau încă folosite câteva secole mai târziu după ce istoricii au crezut că au fost abandonate în favoarea noilor rute comerciale maritime.
O serie de imagini aeriene ale unor regiuni izolate din Afganistan obţinute în anii '70 sunt reexaminate pentru a identifica reţeaua de canale ce lega provinciile afgane Helmand şi Sistan. Aceste canale au fost construite probabil în perioada Imperiului Part şi erau folosite pentru irigaţii.
Imaginile obţinute din satelit confirmă faptul că actualul teritoriu afgan a fost în perioada veche un veritabil creuzet al religiilor, fiind identificate temple aparţinând diferitelor religii, de la stupele budiste până la templele de foc zoroastriene.AGERPRES