Ultimele zile ale lunii mai vin cu încercări succesive pentru Laura Codruţa Kovesi şi pentru Direcţia Naţională Anticorupţie. Războiul declanşat, anul trecut, de şefa DNA, prin revocarea din cadrul instituţiei a procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga, intră, săptămâna aceasta, în linie dreaptă. Curtea de Apel Bucureşti urmează să se pronunţe atât în ceea ce priveşte acţiunea în justiţie promovată de Doru Ţuluş, care a acţionat-o în judecată pe Kovesi, cerând anularea ordinului prin care a fost dat afară, în vara anului trecut, de la DNA, cât şi în ceea ce priveşte acţiunea similară făcută de Mihaiela Moraru Iorga, aceasta din urmă cerându-i şefei DNA şi despăgubiri în cuantum de 10.000 de euro. Iar lucrurile nu se opresc aici, deoarece, la sfârşitul acestei luni, Curtea Constituţională urmează să pronunţe decizia cu privire la existenţa sau nu a unui drept de veto a preşedintelui României în ceea ce priveşte revocarea din funcţie a Laurei Codruţa Kovesi.
Procurorii daţi afară din DNA, de Laura Codruţa Kovesi, la începutul lunii iulie a anului trecut, aşteaptă, săptămâna aceasta, deciziile completelor de la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti. În 23 mai, instanţa este aşteptată să ia în discuţie cererea formulată de către procurorul Doru Florentin Ţuluş de anulare a Ordinului nr. 300, din 5 iulie 2017, prin care a fost revocat din funcţia de anchetator în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Ţuluş a acţionat-o în judecată pe Laura Codruţa Kovesi în data de 25 octombrie 2017 şi, până în prezent, Curtea de Apel Bucureşti a luat în discuţie doar cererea de intervenţie accesorie în dosar a avocatei Ioana Sfârâială, cerere respinsă, de principiu, ca inadmisibilă, în 26 aprilie 2018.
Ordinul 300 emis de procurorul-şef al DNA a fost întocmit şi eliberat în aceeaşi zi cu Ordinul nr. 301/5.07.2017, prin care Laura Codruţa Kovesi a dispus, de asemenea, revocarea din calitatea de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Mihaielei Moraru Iorga. Numai că, în cazul acesteia din urmă, Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat deja defavorabil şefei DNA, în sensul că, la data de 26 septembrie 2017, aceeaşi Secţie de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus suspendarea executării Ordinului emis de procurorul-şef al DNA, până la pronunţarea soluţiei pe fond asupra acţiunii de anulare a aceluiaşi act administrativ.
Soluţie previzibilă, la Curtea de Apel
Soluţia Curţii de Apel Bucureşti, deşi pe fond, este executorie de drept, fapt pentru care, pentru a se evita revenirea Mihaelei Moraru Iorga la DNA, procurorii “Unităţii de elită” a lui Kovesi, de la Ploieşti i-au întocmit rapid procuroarei căzute în dizgraţie un dosar de corupţie, fiind trimisă în judecată. Însă Kovesi nu a dorit să lase lucrurile “cum au picat” nici în legătură cu victoria înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, în toamna anului trecut, atacând soluţia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Recursul a fost depus, personal, de Laura Codruţa Kovesi, în data de 22 noiembrie 2015, când a şi fost înregistrat pe rolul Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal de la instanţa supremă. Ei bine, ultima comunicare făcută pentru Mihaela Moraru Iorga, în calitate de reclamantă, a avut loc în 12 decembrie 2017, iar ultima comunicare pentru Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie a avut loc în data de 23 ianuarie 2018. De atunci şi până astăzi cauza se află în procedură de filtru, urmând a fi alocat, cândva, un prim termen de judecată.
Recursul din acest dosar are o dublă importanţă pentru conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Pe de o parte, pentru că o instanţă şi-a permis să suspende un ordin emis de Laura Kovesi şi, pe de altă parte, pentru că, în dispozitivul aceleiaşi hotărâri pronunţate, în 27 septembrie 2017, de Curtea de Apel Bucureşti, a fost admisă o altă cerere a Mihaelei Moraru Iorga de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 87, alineatul 8, din Legea nr. 304/2005, privind organizarea judiciară. Instanţa judecătorească a considerat, astfel, oportună verificarea de către Curtea Constituţională a prevederilor referitoare la faptul că “procurorii numiţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie (actuala DNA – n.red.) pot fi revocaţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul executării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare”.
Următoarea încercare, două zile mai târziu
Sesizarea a plecat deja către Curtea Constituţională, unde a fost constituit, în 20 noiembrie 2017, dosarul 2788D/2017. Cauza se află, încă, în fază de raport, nefiind alocat, până în acest moment, un termen de judecată. O posibilă explicaţie este aceea că, până la această oră, nu a fost soluţionat, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, recursul făcut de Kovesi împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti.
Astfel, dacă miercuri, 23 mai, Kovesi ar urma să afle soluţia, pe fond, a Curţii de Apel Bucureşti în privinţa anulării ordinului prin care a fost revocat din DNA procurorul Doru Ţuluş, două zile mai târziu, în 25 mai 2018, aceeaşi Curte de Apel Bucureşti urmează să judece şi al doilea proces intentat de Mihaiela Moraru Iorga.
Mai exact, fosta procuroare DNA i-a dat în judecată, în 24 noiembrie 2017, pe Laura Codruţa Kovesi şi pe adjuncul acesteia, Marius Iacob, solicitând atât anularea Ordinului 301 din 5 iulie 2017, suspendat prin decizie judecătorească nerămasă definitivă, în toamna anului trecut, dar şi despăgubiri în cuantum de 10.000 de euro, potrivit unor surse. Cauza ce constituie acest nou dosar a fost luată, prima dată, în discuţie, în data de 17 aprilie, când instanţa a decis amânarea judecăţii pentru ca părţile să poată depune la dosar punctele de vedere solicitate de către completul de judecată.
CSM le-a apărat procurorilor independenţa şi reputaţia profesională
Procurorii Doru Ţuluş şi Mihaiela Moraru Iorga au intrat în conflict deschis cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, în primăvara anului trecut, după ce, în presă, a apărut o înregistrare a unei şedinţe de lucru a unei secţii din DNA, în care procurorul-şef le cerea subordonaţilor să iasă cu dosare cu miniştri, să decapeze chiar până ajung la primul-ministru şi în care îşi exprima dezacordul cu privire la modul în care Curtea Constituţională a soluţionat conflictul juridic de natură constituţională generat de anchetarea de către DNA a emiterii celebrei Ordonanţe de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017. Ulterior, la nivelul DNA s-a emis un e-mail intern, prin care Kovesi le atrăgea atenţia subalternior că persoana sau persoanele care au scurs aceste informaţii în presă sunt “infractori” şi că vor fi descoperiţi şi traşi la răspundere. Fapt concretizat în constituirea unui dosar penal, coordonat de Marius Iacob, acesta din urmă dispunând testarea procurorilor DNA cu aparatul poligraf. Trei procurori, Doru Ţuluş, Mihaiela Iorga Moraru şi Nicolae Marin au sesizat Inspecţia Judiciară, cerând apărarea independenţei şi reputaţiei profesionale. În 19 aprilie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat în discuţie raportul Inspecţiei Judiciare şi a hotărât, cu 8 voturi pentru, 6 împotrivă şi un vot anulat, admiterea cererii de apărare a reputaţiei şi independenţei profesionale a celor trei procurori.
Mai mult, Secţia de Procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii urmează, pe 27 iunie 2018, să se pronunţe şi cu privire la un alt raport al Inspecţiei Judiciare prin care Laura Codruţa Kovesi şi Marius Iacob au fost cercetaţi disciplinar pentru săvârşirea mai multor abateri disciplinare prevăzute de articoul 99 din Legea nr. 303/2004, privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, abateri disciplinare derivate din aceeaşi şedinţă de lucru a cărei înregistrare a apărut în spaţiul public, din e-mail-ul transmis de Laura Kovesi subalternilor şi din faptul că, deşi prezent la lucrările şedinţei, Marius Iacob, în loc să se abţină, a acceptat să conducă ancheta penală în acest caz.
“Piatra de moară”, decizia CCR în cazul revocării
Finalul lunii mai vine, însă, şi cu cea mai grea încercare atât pentru Laura Codruţa Kovesi, cât şi pentru preşedintele Klaus Iohannis. Pe 30 mai, Curtea Constituţională urmează să se pronunţe cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României, prin Ministerul Justiţiei, şi instituţia Preşedintelui României, după refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs cererii lui Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procurer-şef al DNA.
Ministrul Justiţiei a afirmat că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca din funcţie pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, motivat prin lipsa oportunităţii politice, este de natură să creeze un blocaj instituţional. “În declaraţiile publice, preşedintele a afirmat şi a repetat faptul că nu se poate da curs propunerii de revocare din motive de oportunitate politică. (...) Noi am considerat şi considerăm că refuzul preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţia de procuror-şef a doamnei Laura Codruţa Kovesi, cu motivarea în sensul lipsei de oportunitate a acestei măsuri, este de natură să creeze un blocaj instituţional, prin împiedicarea finalizării procedurii de revocare (...), cu consecinţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre cele două autorităţi publice”, a spus Tudorel Toader.
Anterior, Curtea Constituţională a pronunţat o altă Hotărâre prin care a statuat că Preşedintele României nu are un drept de veto în procedura numirii procurorilor în funcţiile de conducere ale Ministerului Public.
Primele două “hopuri” au loc săptămâna viitoare, când Curtea de Apel Bucureşti urmează să se pronunţe pe cererile procurorilor Doru Ţuluş şi Mihaiela Iorga Moraru de anulare a ordinelor prin care au fost daţi afară din DNA.
La sfârşitul lunii curente, şi Curtea Constituţională urmează să se pronunţe dacă preşedintele României poate, din punct de vedere al Legii Fundamentale, să refuze cererea ministrului Justiţiei de revocare din funcţie a Laurei Kovesi.