Există cote de hrană numai la animalele pentru care legea permite să fie vânate. Cum ursul este o specie protejată și din anul 2016 nu mai este permis vânatul pentru trofeu, interesul celor abilitaţi a scăzut pentru această specie.
Amenda de 2.000 de lei a fost contestată
Urșii care vin tot mai des pe Transfăgărășan în căutare de mâncare le dau bătaie de cap jandarmilor argeșeni care au lansat numeroase apeluri către cetățeni să nu-i mai hrănească. Mai întâi au fost amendați turiști care au încălcat avertismentele. În cele din urmă, jandarmii au decis să sancționeze și Direcția Silvică Argeș, care are în administrare fondul de vânătoare de pe Transfăgărășan, pe motiv că nu asigură hrana animalelor în pădure așa cum prevede legea. S-a întâmplat pe 14 august 2020. Direcția Silvică Argeș a cerut la Judecătoria Curtea de Argeș anularea procesului verbal și a amenzii de 2.000 de lei și a pierdut. Juriștii au declarat apel la Tribunalul Argeș. Şi acolo magistrații au respins cererea de anulare a procesului verbal, Direcția Silvică Argeș fiind bună de plată.
Există obligaţia de a hrăni alte specii
Faptul că trebuie să achite sancțiunea îl nemulțumește pe directorul Direcției Silvice Argeș. Susține că instituţia pe care o conduce nu are obligația să hrănească urșii. Nimeni nu are această responsabilitate, cu toate că vorbim de o specie protejată. „Nu trebuia să primesc amendă pentru ceva ce nu trebuia să fac, aici este problema. Am fost amendați că nu dăm hrană urşilor, or, legea nu mă obligă să dau hrană urșilor. Am o adresă de la Garda de Mediu și de la Ministerul Mediului prin care mi se specifică acest lucru, le-am depus la dosar dar degeaba, văd că nu s-a ţinut cont de ele. Noi avem contract cu Ministerul Mediului pentru administrarea a 8 fonduri de vânătoare. Le puneam hrană urșilor atunci când exista cotă de intervenție și trebuia să-i hrănim pentru că era permis vânatul și se obţineau bani. Atunci câștigam și 80.000 de euro pe an și foloseam din aceşti bani pentru hrană. Acum nu mai este așa! Avem într-adevăr obligația să hrănim alte specii de animale: cerb, mistreț, căprior. Pentru ele sunt stabilite niște cote de hrană pe care noi le punem în teren și ne verifică Garda de Mediu. Nu pot să plătesc 2.000 de lei din contul societăţii pentru ceva ce nu aveam obligaţia să facem. Chiar dacă instanța a decis să plătim amenda, eu va trebui să fac o scrisoare la Garda de Mediu, după ce primim motivarea, ca să ne lămurească ei în această privință.” a declarat Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş.
Nici ursul nu mai e ce-a fost odată...
Reprezentanţii Gărzii de Mediu Argeş spun că nu ştiu exact care erau obligaţiile Direcţiei Silvice Argeş. „Nu are o adresă de la Garda de Mediu, poate au de la Garda Forestieră. Nu ştiu dacă aveau atribuţii pentru hrănirea urşilor.”, a spus Alexandru Vâjan, comisar şef la Garda de Mediu Argeş. Referitor la numărul urşilor din judeţul Argeș, acesta a precizat:„S-a făcut un recensământ de către Agenţia de Protecţie a Mediului împreună cu fondurile cinegetice. Cu privire la înmulţirea lor, deja specia de urs s-a modificat şi se nasc pui lângă comunităţi, ei nu vor mai pleca niciodată de acolo pentru că îşi procură hrana foarte uşor. De regulă, acum nu mai fac un pui cum era înainte, ci doi trei pui. Nu mai hibernează.” a explicat Alexandru Vâjan.
Fură mâncarea mistreţilor
Când era permis vânatul, gestionarii aveau tot interesul să înmulţească specia. Cum nu mai poate aduce venituri la buget, ursul nu mai are cotă de hrană. Lăsat la voia întâmplării, mamiferul nu poate fi controlat sau oprit şi deseori fură din hrana cerbilor şi a mistreţilor. „Cu toate că a fost elaborat un plan în care erau precizate sarcinile fiecărei instituţii cu privire la ursul brun, nici până acum nu a fost pus în aplicare. Există un plan de conservare a speciei urs, din 2018, care spune că factorii interesaţi, Ministerul Mediului, Agenţia de Protecţie Mediului etc., se vor întâlni şi vor stabili nişte norme speciale de hrănire a urşilor. Această întâlnire nu a avut loc. Sunt nişte norme de hrănire obligatorii, se asigură nişte cantităţi complementare minime de hrană în scopul gestionării vânatului. Direcţiile Silvice au aceste contracte de gestionare unde ursul nu este cuprins. Este specie strict protejată, este interzisă de la vânătoare şi este stabilită într-un plan de management. Autoritatea care gestionează specia urs nu suntem noi, sunt cei de la Garda de Mediu, Agenţia de Mediu. Acum ursul trece pe la punctele de hrană de la mistreţ sau alte animale şi se hrăneşte de acolo cu: porumb, grâu, concentrate, mere, sfeclă, morcov. Nu este nimeni obligat să hrănească această specie. Ei îşi procură hrana din cota celorlalte animale. Noi i-am învăţat prost pentru că nu avem nicio disciplină cu gestionarea gunoaielor, am greşit foarte mult cu specia asta. Gestionarii sunt conștienți şi acolo unde ursul coboară în gospodării, îi pun mâncare ca să se evite asta.”, a declarat Mihălcioiu Viorel, inspector şef la Garda Forestieră Ploieşti.
Un răspuns doar ca să fie!
Nici Agenţia de Mediu Argeş nu a reuşit să lămurească pe deplin situaţia. Răspunsul este ambiguu referitor la cine are obligaţia să hrănească urşii din fondul cinegetic. „Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic, pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare. Gestionarii fondurilor cinegetice încheie cu administratorul fondului cinegetic un contract de gestionare (administrator - autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare şi asigură administrarea faunei cinegetice). Prevederile contractelor de gestiune nu sunt responsabilitatea APM Argeş.”, au transmis reprezentanţii Agenţiei de Mediu Argeş pentru Jurnalul.
În februarie 2022, Ministerul Mediului a stabilit ca numărul maxim al cotelor de prevenţie în cazul ursului brun din acest an să fie de 140 de exemplare, jumătate din cota anuală acordată înainte de anul 2016. Proiectul a fost elaborat având în vedere numeroasele adrese şi sesizări ale cetăţenilor şi instituţiilor de stat sau private, prin care au fost semnalate atacuri şi conflicte între carnivore mari şi om şi luând în calcul necesitatea evitării producerii unor evenimente care să pună în pericol sănătatea şi securitatea publică sau să producă diverse pagube.
„Nu trebuia să primesc amendă pentru ceva ce nu trebuia să fac, aici este problema. Am fost amendați că nu dăm hrană urşilor, or, legea nu mă obligă să dau hrană urșilor.”- Armand Chiriloiu, director Direcţia Silvică Argeş
„ Nu ştiu dacă aveau atribuţii pentru hrănirea urşilor.” Alexandru Vâjan, comisar şef la Garda de Mediu Argeş.
„Este specie strict protejată, este interzisă de la vânătoare şi este stabilită într-un plan de management. Autoritatea care gestionează specia urs nu suntem noi, sunt cei de la Garda de Mediu, Agenţia de Mediu.” Mihălcioiu Viorel, inspector şef la Garda Forestieră Ploieşti.
„Există un plan de conservare a speciei urs, din 2018, care spune că factorii interesaţi, Ministerul Mediului, Agenţia de Protecţie Mediului etc., se vor întâlni şi vor stabili nişte norme speciale de hrănire a urşilor. Această întâlnire nu a avut loc.” Mihălcioiu Viorel, inspector şef la Garda Forestieră Ploieşti.