După alegerile din 27 septembrie 2020, USR-PLUS s-a trezit cu doi primari de sectoare, în București, dar și cu edili care conduc orașe precum Timișoara sau Brașov. Iar cum primarul are în subordinea sa Poliția Locală, opt parlamentari de la USR-PLUS au propus modificarea Legii Poliției Locale, pentru a le da agenților atribuții de legitimare, de constatare și de amendare pentru fapte care țin de circulația pe drumurile publice, identice cu atribuțiile Poliției Rutiere. Doar șase senatori de la AUR au achiesat acestui demers, în rest, inițiativa legislativă nu doar că a picat la vot, în Senat, dar a obținut avize negative pe toată linia, fără excepție. Proiectul a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților chiar la finalul sesiunii parlamentare, urmând să fie supus votului final după întoarcerea aleșilor din vacanță.
Doi deputați de la USR-PLUS, Denisa Elena Neagu și Alin Gabriel Apostol, s-au gândit să vină în sprijinul primarilor pe care formațiunea îi are, mai ales în sectoarele 1 și 2 din București, dar și în alte câteva municipii reședință de județ, inițiind un proiect de lege care să transforme polițiștii locali în agenți de poliție rutieră cu drepturi depline. Cei doi au depus la Parlament, iar alți șase colegi au achiesat la idee, o inițiativă legislativă prin care doresc să completeze litera „h” a articolului 7 din Legea 155/2010, privind Poliția Locală. Concret, progresiștii vor ca, printre altele, polițiștii locali să constate contravenții și să aplice sancțiuni pentru „necomunicarea de către proprietarul unui vehicul, la solicitarea Poliției Locale, în termenul prevăzut de lege, a identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul spre a fi condus”, și care a încălcat prevederile legale referitoare la oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis. Poliția Locală ar trebui să aibă dreptul să dispună măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar.
În acest sens, legea se propune a fi completată cu posibilitatea ca Poliția Locală să constate și să sancționeze și fapte ca „refuzul participanților la traficul rutier care au încălcat prevederile legale cu privire la înmânarea polițistului local a documentului de identificare sau, după caz, a permisului de conducere, a documentului de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, precum și alte documente prevăzute de legislație”.
Doar inițiatorii sunt încântați de propunerea făcută
În expunerea de motive care însoțește această inițiativă legislativă, se arată că prin Decizia nr. 11/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis un recurs în interesul legii promovat de Avocatul Poporului, și, în consecință, a stabilit că, în interpretarea OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, raportată la acest articol din Legea Poliției Locale, doar agentul constatator din cadrul Poliției Rutiere are competența de a solicita proprietarilor sau deținătorilor mandatați ai unui vehicul comunicarea identității persoanei căreia i-au încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum și de a aplica sancțiunile contravenționale prevăzute de lege în cazul necomunicării acestor informații.
„Câtă vreme nu există o dispoziție expresă în cuprinsul Legii 155/2010 ori în alte acte normative care să-i confere Poliției Locale competența de a sancționa fapta constând în necomunicarea de către proprietarul sau utilizatorul unui vehicul a identității persoanei căreia i-a fost încredințat vehiculul, rezultă că, în prezent, Poliția Locală nu are competența funcțională în aplicarea sancțiunii contravenționale”, scriu inițiatorii, care adaugă: „însă procedura privind ridicarea vehiculului, prevăzută în Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, se aplică în mod corespunzător și de polițistul local. Totodată, Poliției Locale îi sunt conferite prerogative și prin OUG 21/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale, iar, potrivit altor reglementări, dacă un vehicul staționează pe domeniul public în alte locuri decât drumul public, Poliția Locală poate dispune măsura tehnico-administrativă a ridicării. (…) Or, în vederea îndeplinirii tuturor atribuțiilor mai sus-menționate, pentru ca scopul în siune prevăzut de legiuitor să fie atins, apreciem că se impune completarea articolului 7, litera «h» cu cele două noi subpuncte”.
Consiliul Economic și Social: Poliția Locală este slab pregătită. Se pot face abuzuri, din necunoașterea legii
Nu de aceeași părere sunt însă toate forurile prin mâna cărora a trecut acest proiect de lege, fără excepție. Astfel, în data de 6 mai 2021, Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, în care se arată că doar polițistul rutier are dreptul de a constata astfel de contravenții, iar polițistul local poate doar legitima, însă nu poate avea calitatea de agent constatator. „Doar Poliția Rutieră are o asemenea calitate”, se menționează în documentul citat.
Consiliul Economic și Social este chiar și mai dur în avizul nefavorabil emis în data de 17 mai 2021. În acest document se arată: „Poliția Rutieră este singura care are competențe în ceea ce privește constatarea de contravenții la circulația rutieră și care aplică amenzi pentru fapte care țin de Codul Rutier”. De asemenea, CES subliniază că „slaba pregătire a Poliției Locale este de natură a favoriza potențiale abuzuri pe care aceasta le-ar putea face, din necunoașterea legii” și că prevederile propuse „duc la o dublare de competențe, fără a asigura și pregătirea necesară”. Asta, deoarece „se acordă Poliției Locale atribuții care se află în sarcina Direcției Rutiere din cadrul IGPR”.
Pe rând, proiectul de lege a fost respins, cu avize negative și raport de respingere, de comisiile senatoriale pentru Drepturile Omului, Juridică, pentru Administrație și de Ordine Publică. Inițiativa a ajuns la vot, în Plenul Senatului, în 28 iunie 2021, primind doar 28 de voturi împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea proiectului de lege și 95 de voturi pentru adoptarea raportului de respingere și pentru respingerea proiectului de lege. Au votat favorabil 22 de senatori de la USR-PLUS și 6 de la AUR. Legea a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional, urmând ca soarta ei să fie tranșată după încheierea vacanței parlamentare.