Parlamentarii USR PLUS au pus gând rău membrilor Autorității teritoriale de ordine publică, organism care funcționează pe lângă administrațiile locale, având ca sarcină generală protejarea intereselor comunității și asigurarea climatului de siguranță publică. În timp ce vor eliminarea reprezentanților Corpului Național al Polițiștilor din acest organism consultativ organizat la nivelul Bucureștiului și al județelor, parlamentarii USR PLUS vor să impună în această structură membrii ONG-urilor. Astfel, reprezentanții societății civile vor trebui pe viitor să fie neapărat ONG-iști cu legitimație dacă mai vor să fie desemnați ca membri ai Autorității teritoriale de ordine publică. Proiectul de lege elaborat în acest sens se află în dezbatere publică până pe data de 13 iunie, dar președintele Sindicatului Național al Polițiștilor a declarat pentru cotidianul Jurnalul că polițiștii se opun unei astfel de modificări. De asemenea, cu un aviz negativ s-a ales proiectul și din partea Consiliului Economic și Social (CES), în timp ce Consiliul Legislativ, deși a dat aviz favorabil, spune că nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
Pentru a face loc ONG-urilor în această structură consultativă, parlamentarii USR PLUS vor modificarea și completarea Legii 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române. Conform reglementărilor actuale, Autoritatea teritorială de ordine publică este constituită din șefii Poliției, Jandarmeriei și Inspectoratului pentru Situații de Urgență din București și județe, un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor, subprefect, 6 consilieri desemnați de Consiliul General al Municipiului București, respectiv de consiliul județean, trei reprezentanți ai comunității, desemnați de primarul general al municipiului București, respectiv de președintele consiliului județean. Cei trei reprezentanții ai comunității sunt acum persoane care s-au remarcat în activitatea lor profesională sau civică, dar USR PLUS vrea să-și înfigă oamenii din ONG-uri în această structură. Ei invocă faptul că, în prezent, Legea 218/2002 nu prevede modalitatea concretă de selectare a acestor persoane și nici criterii de eligibilitate și competență, acordând primarilor și președinților Consiliilor Județene puteri discreționare. Pentru a rezolva problema desemnării, USR PLUS vrea ca aceste persoane să fie membre ale unor organizații neguvernamentale care au ca obiect de activitate promovarea și apărarea drepturilor omului. Din formularea proiectului, înțelegem ca persoanele care sunt membre ale acestor ONG-uri sunt automat și calificate să facă parte din Autoritatea teritorială de ordine publică, corespunzând standardelor USR PLUS de eligibilitate și competență.
„Având în vedere regulamentul din 2002 privind organizarea și funcționarea Corpului Național al Polițiștilor, Corpul Național al Polițiștilor este fără îndoială o organizație profesională al cărui scop este reprezentarea intereselor profesionale în relația cu autoritățile și instituțiile publice. Astfel, participarea unui reprezentant al Corpului la activitatea Autorității teritoriale de ordine publică este lipsită de fundament întrucât excede însăși obiectului său de activitate”.
din expunerea de motive a proiectului
Federaţia Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor şi Personalului Contractual din România se opune modificărilor propuse de parlamentarii USR PLUS la Legea 2018/2002. Scopul lor este de a-și băga în această structură oamenii din ONG-uri. Vor să scoată din această structură oameni care știu despre ce vorbesc când ne referim la ordine publică și să înșurubeze indivizi care nu știu nimic despre ordinea publică. Ce știu aceste ONG-uri despre ordinea publică? Nimic. Ei încearcă să-și bage ONG-urile prin toate structurile, au teme impuse.
Dumitru Coarnă, președintele Federaţiei Sindicatelor Naţionale ale Poliţiştilor
Și un pic de economie la buget
Un alt punct al proiectului este eliminarea indemnizațiilor de ședință pentru membrii Autorității teritoriale de ordine publică, acestea suportându-se din bugetele locale. Potrivit informațiilor primite de inițiatorii proiectului de la 33 de Autorități teritoriale de ordine publică din totalul de 42, la nivelul anului trecut acestea au cheltuit 10.175.570 lei, din care aproape 10.000.000 lei numai pentru acoperirea indemnizațiilor de ședință.
Deficit mare de polițiști
La începutul lunii aprilie, Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual din România îi transmitea premierului Florin Cîțu o scrisoare prin care atrăgea atenția asupra deficitului mare de cadre la nivelul Poliției Române. „În prezent, la nivelul MAI, există un deficit de personal de peste 20% (doar deficitul de polițiști/polițiști de frontieră se ridica la cca. 15.000 de oameni). În aceste condiții, misiunile specifice sunt greu de îndeplinit, în condiții de eficiență, sunt efectuate lunar zeci de ore suplimentare, de către fiecare polițist - pe fondul misiunilor de prevenire/combatere a efectelor pandemiei - majoritatea neplătite și nerecuperate, iar multe dosare rămân nesoluționate, pentru că este imposibil ca trei polițiști să muncească pentru patru. În acest ritm, cu 0 încadrări în 2021 – întrucât MAI nu a organizat admitere, în 2020, în școlile de formare profesională inițială -, dar și pe fondul ieșirii naturale din sistem, în special prin pensionările din acest an, este posibil ca deficitul de polițiști să ajungă la cifra de 20.000”, se arăta în scrisoarea trimisă de sindicaliștii din Poliție. Poliția Română a intrat în anul 2020 cu un deficit de personal de circa 15%, declara fostul ministru de Interne, Marcel Vela.