"Decizia de astăzi se bate cap în cap cu alte decizii mai vechi ale Curţii Constituţionale pe acelaşi subiect. Asta arată că avem nevoie de o reformă a instanţei constituţionale din România, mult prea politizată prin modul de numire şi acţiune a judecătorilor. Avem nevoie de o Curte Constituţională care să acţioneze ca un real arbitru, nu ca un apărător permanent al puterii în raport cu opoziţia", spune Dacian Cioloş.
În opinia USR, Curtea Constituţională stabileşte că un preşedinte de Cameră poate fi schimbat din funcţie de majoritatea parlamentară, fără fapte care să îi poată fi imputate şi fără să fie necesar acordul grupului parlamentar care a făcut propunerea de numire.
În sesizare, USR a arată că hotărârea de revocare adoptată de Senat încală art. 64 alin. 2 din Constituţie, care stipulează că "preşedinţii Camerelor sunt aleşi pe durata mandatului Camerelor". În text au fost invocate decizii ale CCR potrivit cărora prevederile art. 64 alin.(2 din Constituţie nu pot fi interpretate în sensul că revocarea preşedintelui unei Camere ţine doar de existenţa unei majorităţi parlamentare, ci reprezintă o sancţiune de ordin juridic ce trebuie afirmată şi dovedită.
"A fost invocată în sesizare Decizia 601/2005 a CCR, în care judecătorii constituţionali au arătat că excluderea configuraţiei politice a Parlamentului, aşa cum a rezultat ea, prin voinţa cetăţenilor, cu ocazia alegerilor pentru organul reprezentativ suprem, şi substituirea ei cu o majoritate conjuncturală, rezultată din dinamica compunerii şi recompunerii forţelor politice în Parlament în funcţie de factori neavuţi în vedere de electorat, încalcă litera şi spiritul Constituţiei şi deschide calea instabilităţii activităţii parlamentare", arată USR.
CCR a respins sesizarea USR pe Hotărârea privind revocarea Ancăi Dragu din funcţia de preşedinte al Senatului. Ea a fost revocată în toamna anului trecut și în aceeași zi a fost ales Florin Cîțu.