Iarna transformă Lacul Bâlea în complex turistic de gheaţă. Din anul 2005, când s-a construit pentru prima oară în România un hotel de gheaţă la Bâlea Lac, acest concept s-a transformat într-un brand românesc, deja cunoscut pe cinci continente. România a reuşit, de atunci, să atragă turişti din aproape toate ţările lumii, care vor să urce în vârful Munţilor Făgăraş, pentru a vedea lumea de sus, dar şi pentru a trăi experienţa unei nopţi de cazare într-un hotel construit în fiecare iarnă din cărămizi tăiate direct din lacul îngheţat. Minunea de la Bâlea Lac a reuşit să ajute întreaga zonă turistică, astfel încât s-au dezvoltat şi comunele învecinate, precum Cârţişoara şi Avrig.
Puţini turişti ştiu că Bâlea Lac, un loc deja frecventat de zeci de mii de turişti români şi străini care vor să doarmă măcar o noapte în hotelul de gheaţă din inima Munţilor Făgăraş, aparţine comunei Cârţişoara, devenită anul acesta localitate turistică. Aşa cum nu ştiu nici că această nouă localitate turistică este cea în care a trăit Badea Cârţan – omul care a adus cartea românească peste munţi, într-o perioadă foarte sumbră a ţărilor române. Badea Cârţan a fost ţăranul care a intrat în istorie după ce a mers pe jos până la Roma, unde i-a şocat pe italieni, prin asemănarea cu dacii sculptaţi pe Columna lui Traian, purtând aceleaşi haine tradiţionale ca ale celor ce luptaseră cu Imperiul Roman, acum 2000 de ani. Acum, localitatea lui Badea Cârţan a primit, după mult timp de anonimat, statutul de localitate turistică. De altfel, comuna Cârţişoara este cea prin care trec turiştii ce urcă pe Transfăgărăşan, pentru a ajunge la Bâlea Cascadă şi la Bâlea Lac, indiferent de anotimp, chiar dacă drumul este închis, pe timp de iarnă, de la Bâlea Cascadă. Un popas la Cârţişoara le poate dezvălui tihna ţăranului român de la poalele muntelui, care şi astăzi păstrează tradiţiiile milenare. Aici se poate vizita Casa Memorială Badea Cârţan, situată chiar în centrul satului care-i poartă numele, unde se mai pot contempla şi astăzi costumele populare ale eroului naţional, dar şi diverse obiecte care l-au însoţit în periplul prin Europa.
Începe construcţia complexului de gheaţă
În fiecare toamnă, în luna noiembrie, începe munca meşterilor care s-au specializat în tăierea şi asamblarea blocurilor de gheaţă din lacul glaciar, dar şi a sculptorilor care dau forma finală a noului concept. La hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac se ajunge cu telecabina, de la Bâlea Cascadă. „Complexul Hotel of Ice” este construit în fiecare an, începând din luna noiembrie, şi se compune din Hotelul de Gheaţă, Biserica de Gheaţă, „satelitul” de igluuri şi Winter Park. În fiecare an, primul construit este hotelul, care de obicei se deschide înaintea Crăciunului, fiind singurul hotel din România rezervat 100% cu patru luni înainte de a fi construit, pe o perioadă de cel puţin o lună de la deschidere. Preţurile sunt de circa 100 de euro pe noapte, pentru cei care vor să se cazeze în inima de gheaţă a muntelui, iar valoarea este dată de ineditul concept. Preţuri mai mici se pot obţine prin agenţiile de turism care obţin la rândul lor discounturi, mai ales în regim de early booking, dar şi pentru pachete complexe. Iar Arnold Klingeis, cel care a avut ideea să construiască acest monument anual al promovării turismului în munţii României, vine în fiecare an cu noi idei, adăugând complexului îngheţat de la Bâlea şi alte concepte care să atragă toate categoriile de turişti români şi străini. “Hotelul de gheaţă are în fiecare an câte o temă pe baza căreia sunt construite şi sculptate camerele. Venim de fiecare dată cu ceva nou, în funcţie de context sau de inspiraţie, iar evenimentele pe care le facem la Bâlea Lac sunt parte componentă a temei principale”, explică reprezentanţii Hotelului de Gheaţă. Anul trecut, tema hotelului a fost muzica, iar fiecare cameră a fost dedicată unei vedete din lumea muzicii. Cei care nu vor să doarmă în camerele de gheaţă, ci doar să viziteze hotelul, biserica şi igluurile, au alternativa de a se caza la Cabana Bâlea Lac sau la celelalte cabane din zonă, astfel încât să se poată bucura, pentru câteva ziile, de sporturile de iarnă, la Winter Park, şi de priveliiştea inegalabilă, la peste 2.000 de metri altitudine.
Palatul de poveste de lângă Sibiu, al baronului Brukenthal
Tot Arnold Klingeis este şi cel care a scos din anonimat Palatul Brukenthal din Avrig, reşedinţa de vară a baronului Sammuel von Brukenthal, a cărui clădire principală este palatul cu acelaşi nume din centrul Sibiului. Spiritul baronului Brukenthal i-a transformat pe locuitorii oraşului transilvănean Avrig şi pe mulţi iubitori de frumos din împrejurimile Sibiului în petrecăreţi de palat, în ultimii ani, de când în vechea Oranjerie de lângă Sibiu s-au organizat evenimente pe diverse teme culturale, pentru a atrage din nou atenţia întregii lumi asupra tezaurului cultural al Transilvaniei. Concepute în stilul secolului XVIII, petrecerile de la Palatul Brukenthal din Avrig au scos la lumină costume sofisticate şi obiceiuri de curte, pe care baronul le-a adus în Transilvania. Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul Austriei conduse de împărăteasa Maria Theresa (1717-1780), cea dintâi functie ocupată fiind aceea de cancelar aulic al Transilvaniei. Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a ocupat-o între anii 1777 şi 1787, Samuel von Brukenthal a construit la Sibiu palatul în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze, pe care tot el l-a transformat, prin testament, în muzeul de astăzi. Reşedinţa de vară a baronului Brukenthal, din centrul Avrigului, la circa 20 de kilometri distanţă faţă de Sibiu, este o bijuterie arhitecturală, având un parc unic în Europa, întins pe nu mai puţin de 16 hectare, unicul parc baroc din România.
Master Planul pentru Turism, la Bâlea
Tocmai pentru că zona Bâlea Lac este foarte importantă, din punct de vedere turistic, încă din anii 70 a existat un plan pentru dezvoltarea acestei regiuni. Mai exact, proiectul pentru a construi aici, în inima României, cea mai mare zonă de pârtii de schi din România. Proiectul a fost reluat, anul trecut, prin Master Planul pentru Turism, iar fostul ministru Mircea Dobre, a mers în teren, pentru a vedea exact ce trebuie să mai facă reprezentanţii autorităţilor locale, astfel încât proiectul să poată fi pus în practică, acesta fiind unul dintre cele trei mari proiecte strategice care vor primi finanţare 100% de la bugetul statului, pentru a se putea realiza. Demersul a fost blocat, după plecarea fostului ministru de la conducerea Ministerului Turismului, însă ar putea fi reluat oricând, finanţarea fiind legiferată prin HG, în 2017. Pentru a fi construit domeniul schiabil de la Bâlea Lac, primăriile mai trebuie să realizeze şi să depună documentaţia necesară, la Ministerul Turism