Compania Price Waterhouse Romania (PwC) a fost desemnată câştigătoarea licitaţiei organizate de Comisia Europeană pentru derularea unui program de dezvoltare economico-socială în Valea Jiului. Valoarea proiectului finanţat de Bruxelles este, într-o primă evaluare, de 750 milioane de euro.
Strategia va fi elaborată cu larga participare a locuitorilor, a ONG-urilor, a administraţiilor locale, a instituţiilor statului etc. Va fi vorba despre o strategie pornită de jos în sus, care va trebui să identifice minimum 10 proiecte de dezvoltare a zonei şi a UAT-urilor implicate.
Strategiei Europa 2020 pentru zonele sărace
Conform strategiei Europa 2020, dezvoltarea viitoare trebuie să se axeze pe trei priorităţi:
– creştere inteligentă – dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;
– creştere durabilă – promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologic şi mai competitiv;
– creştere favorabilă incluziunii – promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.
Având în vedere aceste priorităţi, UE a identificat câteva zone în care aplicarea conceptelor respective este foarte greu de realizat, în principal, din cauza unei profunde întârzieri în dezvoltarea economico-socială. Este vorba, în principal, de regiunile monoindustriale, cu minerit de cărbune, unde în urma restructurării dramatice a sectorului extractiv au fost generate adevărate bombe sociale. Şomajul ridicat, lipsa unor activităţi economice secundare şi existenţa unei subdezvoltări a infrastructurii au determinat UE să creeze programul special denumit „Susţinerea Reformelor Structurale în ţările membre UE”, iar în România a fost aleasă zona Văii Jiului.
Situaţia actuală din Valea Jiului
Valea Jiului se confruntă, în prezent, cu grave probleme de mediu, iar dezvoltarea sa este compromisă din cauza terenurilor poluate de activitatea industrială, dar şi de politicile de dezvoltare urbană slabe sau chiar inexistente. Pe de altă parte, situaţia este agravată şi de gestionarea deficitară a deşeurilor municipale. În ceea ce priveşte capitalul uman, el are competenţe limitate. Colapsul activităţilor miniere şi scăderea veniturilor au avut un impact semnificativ asupra nivelului general de ocupare a regiunii. Din perspectivă macro, Valea Jilui este încapsulată într-un ciclu cu venituri mici/fără locuri de muncă din cauza structurii sale monoindustriale.
În Valea Jiului există 11 perimetre miniere unde activitatea a fost oprită, iar alte două mine din cele care mai funcţionează urmează să fie închise. Lucrările de ecologizare au început în anul 2002, iar prin refacerea terenurilor se poate recupera o suprafaţă de peste 950 ha care poate fi reintrodusă în circuitul productiv.