După privatizările strategice din anii 90, afacerile băieţilor deştepţi din energie şi retrocedările dubioase ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, realizarea studiilor de fezabilitate s-a dovedit a fi una dintre cele mai profitabile afaceri. Zeci de milioane de euro au fost plătiţi pe studiile unor proiecte care nu au mai ajuns să fie puse în practică niciodată sau pentru studii care au expirat până să fie aplicate. Campioană la cheltuirea banilor pe aceste studii este CNAIR( fost CNADNR) care a plătit de-a lungul anilor circa 60 de milioane de euro pentru studii de prefezabilitate şi fezabilitate care totalizau 1.400 de kilometri de autostradă şi drumuri expres ce nu au văzut lumina zilei.
Un recent raport al Corpului de control al premierului scotea în evidenţă faptul că începând cu anul 2011 numai Ministerele Energiei, Transporturilor, Comunicațiilor și Economiei au cheltuit pe studii neutilizate peste 18 milioane de lei. Dacă ne uităm şi peste rapoartele Curţii de Conturi descoperim că numai la nivelul unui singur an inspectorii instituţiei au identificat pierderi de peste 30 de milioane de euro la nivelul administraţiilor locale generate de aceste studii nepuse în practică ulterior.
Sibiu-Piteşti, cea mai studiată autostradă
Unul dintre proiectele care a înghiţit cei mai mulţi bani pe studii de fezabilitate este cel al tronsonului Sibiu-Piteşti de pe A1. În anul 2008 s-a plătit primul studiu, 2,5 milioane de euro, apoi totul s-a oprit, iar studiul a expirat. După patru ani, CNADNR a reluat procedurile de licitaţie pentru revizuirea lui, dar ulterior ele au fost anulate. În vara anului 2015 s-a plătit actualizarea studiului expirat. Alţi 6,5 milioane de euro. Ministrul Transporturilor ne promite acum că această autostradă va fi prioritatea zero a Companiei de Drumuri.
Studii SF revizuite începând cu 2013 (valorile sunt în lei, fără TVA):
Variante de ocolire
Satu Mare: 65.000;
Bacău: 287.000;
Tg. Mureş: 287.000;
-Completarea studiului pt. Bucureşti între A1 - DN7 si DN2 - A2 -120.587
Autostrăzi
-Sibiu-Piteşti: 29 mil. lei;
-Sibiu-Făgăraş: 16,3 mil. lei;
-Târgu Mureş-Ditrău: 22,71 mil. lei;
-Bucureşti-Braşov: 16.4 mil. lei;
Altele
-Modernizarea DN 71 Bâldana-Târgovişte-Sinaia: 1,2 mil. lei;
-Pod suspendat peste Dunăre în zona Brăila: 5,65 mil. lei;
-Pod peste Tisa în zona Teplița din Sighetul Marmației: 432.390 lei;
Total: 91.451.977 lei
Joaca de-a licitaţiile
În primăvara anului 2014, CNADNR scotea la licitaţie studiile de fezabilitate pentru 10 autostrăzi care totalizau 975 de kilometri şi ministrul Transporturilor de atunci, Dan Şova, promitea că România va avea 2.440 km. de autostradă până în 2020. Studiile erau comandate pentru autostrăzile Braşov - Bacău (170 kilometri), Bacău - Paşcani (77 kilometri), Buzău - Focşani (67,3 kilometri), Bucureşti - Alexandria (80,5 kilometri), Focşani - Bacău (120 kilometri), Paşcani - Siret (100 kilometri), Ploieşti - Buzău (75 kilometri), Alexandria - Craiova (140 kilometri), Craiova - Calafat (85 kilometri) şi Bucureşti - Giurgiu (60 kilometri). Valoarea totală estimată a celor 10 contracte este cuprinsă între 237,8 şi 281 milioane lei, fără TVA. Toate licitaţiile au fost anulate ulterior.
La mijlocul acestei luni, CNAIR a publicat pe SEAP noi licitaţii pentru studiile şi proiectarea drumulului de mare viteză - autostradă sau drum expres - pe ruta Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani. Cele patru contracte licitate au o valoarea maximă estimată de 29 milioane de euro şi o durată de 24 de luni.
Craiova-Piteşti, la al doilea SF
Tot luna aceasta a fost lansată şi licitaţia pentru noul studiu de fezabilitate al autostrăzii Craiova-Piteşti care are o lungime de 121 de kilometri. În 2007, CNADNR a atribuit un contract de aproape 13 milioane de euro firmei Search Corporation, dar proiectul a fost ulterior abandonat. Acum CNADNR promite că lucrările vor începe în 2018 şi se vor finaliza în 2020.
Tabel
Numărul de kilometri deschişi după anul 1990
Numărului de kilometri de autostradă inauguraţi în România:
1972: 98 km
1987: 18 km
2004: 97 km
2007: 50 km
2009: 42 km
2010: 10 km
2011: 50 km
2012: 164 km
2013: 116 km
2014: 22 km
2015: 12 km, închişi 22 km
2016: 15 km
Proiectele fantomă din energie
Pentru realizarea hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect evaluat la 1,1 miliarde de euro, au fost cheltuiţi în perioada 2003-2014 milioane de lei, în condiţiile în care se ştia încă din 2006 că proiectul este nefezabil. Alţi bani au mai fost aruncaţi pe fereastră pentru realizarea studiilor de fezabilitate în vederea construirii cablului submarin de transport a energiei care să lege România de Turcia. Primul studiu, finalizat prin 2009 a costat circa 1,5 milioane de euro, costurile fiind acoperite printr-un grant suedez, de Transelectrica şi de compania omoloagă din Turcia. Adevărata lovitură vine în 2015 când compania de proiect a fost desfiinţată şi în locul ei s-a semnat un memorandum, care, în mod inexplicabil a fost secretizat, cu o companie italiană pentru continuarea proiectului, inclusiv pentru realizarea altui studiu de fezabilitate. Au fost cheltuite astfel câteva milioane de euro, dar proiectul nu s-a mai realizat.
19,3 milioane de lei au fost cheltuiţi pe studii de fezabilitate pentru proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, deşi se ştia că nu este fezabil
CNAIR promite că cei 15 kilometri de autostradă din lotul 2 Lugoj-Deva vor fi daţi în folosinţă cel târziu pe 20 decembrie, dar pune o condiţie. Să primească acordul de mediu... revizuit