La rândul ei, şefa executivului de la Varşovia a declarat că Polonia va susţine mereu Ungaria în chestiunile politice şi economice şi că este 'recunoscătoare' pentru solidaritatea manifestată de Ungaria.
De asemenea, cei doi premieri au susţinut consolidarea Grupului de la Vişegrad, din care fac parte Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia.
Ei au abordat şi chestiunea negocierilor dintre UE şi Marea Britanie pentru evitarea ieşirii acesteia din urmă din blocul comunitar şi au susţinut ideea ca ţările Grupului de Vişegrad să-şi formuleze la reuniunea de pe 15 februarie o poziţie comună cu privire la planul propus guvernului de la Londra de către preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care oferă şi posibilitatea suspendării ajutoarelor sociale timp de patru ani pentru imigranţii comunitari nou veniţi.
În ceea ce priveşte iniţiativele economice, Orban şi Szydlo au confirmat că au convenit asupra construcţiei unei autostrăzi care să conecteze regiunile industriale din partea de est a Poloniei şi Ungariei.
Comisia Europeană a lansat pe 13 ianuarie etapa preliminară a unei investigaţii privind respectarea statului de drept în Polonia, în cadrul căreia vor fi examinate două legi impuse de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), formaţiune de orientare eurosceptică ce a preluat conducerea executivului şi a legislativului de la Varşovia în urma alegerilor din luna octombrie.
Prima lege controversată face referire la funcţionarea Curţii Constituţionale şi înlocuirea unor judecători ai acestei instanţe. Fostul guvern, condus de liberalii din Platforma Civică (PO), a adoptat în luna iulie un amendament pentru numirea a cinci noi judecători în cadrul Curţii Constituţionale, deşi mandatele celor pe care aceştia urmau să îi înlocuiască nu expiraseră, liberalii dorind astfel să-şi asigure cel puţin controlul asupra Curţii în perspectiva pierderii alegerilor legislative. Dar preşedintele Andrej Duda, provenit şi el din rândurile PiS, a refuzat atunci să promulge legea, iar odată ce au preluat conducerea executivului conservatorii au revizuit şi ei actul normativ pentru a aduce la Curtea Constituţională alţi judecători în locul celor pe care au încercat liberalii să-i impună.
Cea de-a doua lege criticată prevede încetarea imediată a mandatelor conducerilor şi consiliilor de supraveghere ale televiziunii şi radioului public, conduceri de asemenea numite de fostul guvern liberal, iar actul normativ practic subordonează direct guvernului aceste două instituţii media.
Premierul Viktor Orban a avut cu o lună în urmă şi o întâlnire cu liderul formaţiunii PiS, Jaroslaw Kaczynski, discuţie ce a avut loc într-un cadru discret la un castel din sudul Poloniei.
Kaczynski - fratele geamăn al fostului preşedinte polonez mort în 2010 în accidentul aviatic de la Smolensk - şi-a manifestat deschis admiraţia faţă de modelul politico-economic promovat de Orban în Ungaria, în pofida tensiunilor pe care această abordare le-a creat în ultimii ani între Budapesta şi Comisia Europeană.
De altfel, printre principalele obiective din programul politic pe care PiS s-a angajat să-l implementeze după câştigarea scrutinului legislativ din octombrie 2015 se remarcă măsuri ce par inspirate din politica lui Viktor Orban, cum ar fi controlul statului asupra economiei şi creşterea impozitelor percepute băncilor străine şi hipermarketurilor cu acţionariat străin - sumele suplimentare încasate astfel la buget urmând să fie direcţionate către programe sociale -, dar şi o reformă a mass-media, ce este acum controlată în mare măsură de capitalul german.
Pe de altă parte, atât Orban cât şi Kaczynski au poziţii similare în privinţa crizei refugiaţilor, amândoi criticând în special politica frontierelor deschise promovată de Germania pentru migranţii musulmani.AGERPRES