Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, sâmbătă, în deschiderea discursului susţinut la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, că nu a primit ”instrucţiuni diplomatice” de la Bucureşti, așa cum s-a întâmplat cu un an în urmă. Nici nu mai erau necesare pentru că Viktor Orban a reușit mai multe ”performanțe” notabile, dintre care demne de amintit sunt izolarea Ungariei de valorile occidentale și faptul că maghiarii trăiesc din ce în ce mai greu în urma politicilor falimentare ale premierului.
Anul acesta, în cadrul Școlii de Vară de la Balvanyos, Viktor Orban a adus în discuție teme ce țin de soarta Europei, într-un context marcat de controverse și declarații politice. Acest eveniment, deși se dorește a fi un forum de discuții pentru minoritatea maghiară din România, a fost descris adesea ca fiind o scenă pentru ”elucubrațiile revizionismului maghiar”.
Organizată anual, cu o ”precizie elvețiană”, Școala de Vară de la Balvanyos a devenit un fel de TedTalks pentru naționalismul maghiar, aducând în prim-plan figuri controversate și idei care sfidează adesea spiritul de conviețuire pașnică în regiune. Sub pretextul sprijinirii minorității maghiare, evenimentul a fost scena unor acțiuni care au stârnit tensiuni, manifestațiile extremiștilor maghiari și discursurile liderilor UDMR, care par să submineze autoritatea statului român.
În discursul de la Băile Tușnad, Viktor Orban a oferit o viziune sumbră asupra viitorului relațiilor internaționale, evidențiind o presupusă ”hiper-raționalitate” a Rusiei în contrast cu ceea ce el consideră a fi un Occident „irațional”. Prezent la festivalul dedicat comunității maghiare din România, Viktor Orban a declarat că centrul de putere global se va muta treptat către Asia, în detrimentul Occidentului.
Premierul maghiar a vorbit despre o schimbare de paradigmă, menționând că ”în următoarele decenii lungi, poate secole, Asia va fi centrul dominant al lumii”, și adăugând că ”noi, occidentalii, i-am împins și pe ruși în acest bloc”. Printre viitoarele mari puteri, Viktor Orban a enumerat China, India, Pakistan și Indonezia, semnalând o retragere a influenței occidentale și o consolidare a puterii în Asia.
Demn de menționat este faptul că Viktor Orban a amintit, printre altele, că oficialii de la Bruxelles îl condamnă pentru ”misiunea de pace”, însă el o consideră o misiune creștină, și poate că tocmai din acest considerent Orban nu dorește decât o reconciliere cu proprii lui străbuni, cei din munții Urali.
Se pare că Viktor Orban nu a uitat de originile poporului maghiar, pentru că în discursul său îl laudă mai tot timpul pe idolul său, Vladimir Putin, în acest context demn de menționat fiind și faptul că există multe mituri și legende în jurul originii maghiarilor, cunoscuți și sub numele de unguri, originari din zona Uralilor, din Rusia de azi. Studiile și cercetările au scos la iveală că maghiarii erau un popor nomad al stepelor asiatice, cu etnie ugric-uralică, ei fiind ”nomazii europei”, iar conform istoricilor, strămoșii lor au migrat din regiunile siberiene spre vest în jurul secolului al IX-lea.
Legenda spune că maghiarii ar fi descendenții hunilor lui Attila, legendă populară în Evul Mediu și servind ca sursă de prestigiu prin asocierea cu viteazul cuceritor, cunoscut pentru campaniile sale devastatoare în Europa. Însă această legendă a fost în mare parte o construcție politică, menită să legitimeze noile cuceriri și să consolideze poziția liderilor maghiari în regiune. Istoricul Gyula Kristo, printre alții, a demontat această teorie, arătând că nu există dovezi convingătoare care să susțină o legătură directă între huni și maghiari. Mitul că maghiarii ar fi descendenții hunilor este un exemplu despre cum povestea și istoria se pot împleti pentru a forma o narativă atrăgătoare, dar neîntemeiată. Recunoașterea adevăratelor rădăcini ale maghiarilor nu doar că este importantă pentru înțelegerea precisă a istoriei lor, ci și pentru aprecierea relațiilor complexe și adesea conflictuale pe care le-au avut cu vecinii lor europeni de-a lungul secolelor. Așadar, deși povestea hunilor rămâne captivantă, este esențial să distingem între mit și realitatea istorică.
Premierul maghiar a lăudat Rusia pentru capacitatea sa de a naviga printr-un climat geopolitic tensionat, descriindu-i poziția ca fiind ”rațională și previzibilă”. Viktor Orban a apreciat modul în care Rusia a gestionat sancțiunile occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014, arătând că Moscova a reușit să-și ajusteze economia și să-și păstreze rolul semnificativ pe scena mondială. Mai mult, el a sugerat că Rusia a câștigat influență în multe regiuni ale lumii, inclusiv prin opoziția sa față de drepturile LGBTQ+, pe care a descris-o ca fiind un ”apel internațional al power-soft-ului Rusiei”.
Referindu-se la aspirațiile Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană și NATO, Viktor Orban a fost categoric, declarând că ”Ucraina nu va deveni niciodată membră a UE sau a NATO” din cauza constrângerilor financiare ale Europei: ”noi, europenii, nu avem suficienți bani pentru asta”. Deși UE a început negocierile de aderare cu Ucraina, premierul Ungariei a subliniat că aceasta se confruntă cu un ”drum lung și dificil” înainte de a putea adera la blocul european.
În ciuda scepticismului său, declarația de la finalul summitului NATO din această lună, la care a participat și Viktor Orban, arăta că alianța va sprijini Ucraina pe ”calea sa ireversibilă” către aderare. Acest contrast între perspectiva personală a lui Orban și angajamentul oficial al NATO subliniază tensiunile interne din alianță și diferitele viziuni asupra modului în care ar trebui gestionate relațiile cu Ucraina în contextul conflictului continuu cu Rusia.
Discursul lui Viktor Orban reflectă o viziune profundă asupra schimbărilor geopolitice globale, marcând o apreciere critică a tendințelor occidentale și un elogiu al pragmatismului perceput al Rusiei și Asiei. Aceste comentarii subliniază nu doar orientarea politică a Ungariei sub conducerea sa, ci și provocările complexe cu care se confruntă NATO și UE în încercarea de a menține unitatea și relevanța într-o lume în schimbare.
Din discursul lui Viktor Orban se poate observa că acesta este obsedat să construiască Ungaria Mare, exact ca idolul lui, Vladimir Putin, care vrea să refacă Rusia Mare, și tocmai din acest motiv se dezvoltă unele idei de superioritate rasială, de aici rezultând și discuţiile, polemicile şi proiectele politice.
Viktor Orban continuă să utilizeze platforma Universității de Vară de la Băile Tușnad pentru a lansa atacuri împotriva valorilor occidentale și pentru a promova o viziune geopolitică care se aliniază mai degrabă cu Rusia și Asia decât cu Europa. Discursurile sale, în mare parte ignorate de comunitatea internațională, rezonează puternic doar cu audiențele deja convinse de naționalismul său, contribuind astfel la izolarea Ungariei pe scena globală. ”Naționalismul este un instrument al celor slabi”, spunea George Orwell, și în contextul actual, retorica lui Orban reflectă o încercare de a masca vulnerabilitățile interne ale Ungariei prin alimentarea fanteziilor naționaliste.
Strategia lui Viktor Orban de a amplifica temerile și de a crea un sentiment fals de superioritate, nu face decât să îndepărteze Ungaria de partenerii săi occidentali și să adâncească mai mult criza economică și socială din țară. Discursul său laudativ la adresa Rusiei și al criticii sale constante la adresa Occidentului demonstrează o alegere clară a taberei, una care ar putea avea consecințe nefaste pentru viitorul Ungariei.
John F. Kennedy spunea că „Geografia ne-a făcut vecini. Istoria ne-a făcut prieteni. Economia ne-a făcut parteneri, iar necesitatea ne-a făcut aliați”, însă Viktor Orban pare hotărât să ignore această interdependență, punând în pericol atât stabilitatea regională, cât și bunăstarea cetățenilor săi.