Inițiativa legislativă îi aparține deputatei PSD Nicoleta Matilda Goleac (FOTO) și vizează modificarea și completarea Legii 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței domestice, precum și a Legii 61/1993 privind alocația de stat pentru copii. Parlamentara susține, în expunerea de motive, că actualul cadru normativ referitor la prevenirea și combaterea violenței domestice și la alocația de stat pentru copii trebuie să fie modificat de urgență, „ca urmare a identificării unor vulnerabilități ale legislației, care au drept consecință dificultăți în aplicarea legii.
Nicoleta Matilda Goleac arată că din cauza acestor vulnerabilități, copilul este lipsit de protecția acordată de stat în situația în care, minor fiind, este de multe ori victimă directă sau victimă colaterală a fenomenului de violență domestică declanșat între părinții săi. Iar cu privire la alocația de stat, aceasta se plătește, conform legii, „unuia dintre părinți, pe baza acordului acestora sau, în caz de neînțelegere, pe baza deciziei autorității tutelare ori a hotărârii judecătorești, părintelui căruia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare”.
În prezent, statul refuză să transfere alocația părintelui-victimă
În realitate însă, susține inițiatoarea, deși victime ale violenței domestice pot fi atât femeile, cât și bărbații, s-au constatat numeroase situații în care victimele violenței în familie sunt femei. În acest caz, victimei violenței domestice, respectiv mama minorului, pe baza ordinului de protecție emis de instanță, i se încredințează minorul sau se stabilește domiciliul acestuia la locuința mamei”. Ca urmare a violenței domestice, cele mai multe victime sunt nevoite să părăsească domiciliul familial împreună cu copiii și sunt adesea lipsite de mijloace materiale, financiare și locative, motiv pentru care deputata precizează că trebuie modificată legislația.
„Atunci când mama, victimă a violenței domestice, este obligată să părăsească locuința împreună cu copiii, aceasta se adăpostește în unități de asistență socială. În aceste situații, Agenția Națională pentru Plăți și Inserție Socială refuză, de cele mai multe ori, să transfere alocația copiilor de pe numele tatălui pe numele mamei, deoarece, cu toate că mama are ordin de protecție emis de o instanță de judecată, aceasta nu deține și o hotărâre judecătorească definitivă de încredințare a minorului”, se arată în documentul citat.
Situația juridică este ascunsă de către agresor
Lucrurile nu se opresc însă aici. Potrivit Legii 61/1993, persoanele cărora li se face plata alocației de stat pentru copii sunt obligate să comunice orice schimbare în privința componenței familiei sau a domiciliului ori a reședinței, comunicare care poate determina încetarea sau modificarea acordării drepturilor de alocație de stat pentru copii. Comunicarea trebuie făcută în termen de 15 zile de la apariția situației excepționale intervenită.
„În practica serviciilor publice de asistență socială s-a observat că, dimpotrivă, părintele agresor, care intră sub incidența ordinului de protecție, încasează în continuare alocația copilului, cu titlu necuvenit, și nu comunică autorităților competente schimbarea componenței familiei sale, apărută ca urmare a faptului că celălalt părinte – victima – a părăsit locuința familială împreună cu copilul”, a conchis deputata social-democrată Nicoleta Matilda Goleac.
Legea a primit avize pozitive și a trecut de votul Senatului
Propunerea legislativă în discuție intervine, așadar, în acest context, reglementând faptul că încasarea alocației de stat pentru minori se face de părintele căruia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare „sau la care s-a stabilit reședința acestuia”.
O altă modificare vizează reglementarea potrivit căreia alocația de stat pentru copii se plătește unuia dintre părinți, pe baza acordului acestora sau, în caz de neînțelegere, pe baza deciziei autorității tutelare ori a hotărârii judecătorești, „precum și în baza ordinului de protecție emis de instanță părintelui căruia i s-a încredințat minorul spre creștere și educare sau la care s-a stabilit reședința copilului”.
Proiectul de act normativ este susținut, prin semnarea tabelului, de încă 30 de deputați de la PSD, PNL, USR și UDMR și a beneficiat de avize pozitive din partea Consiliului Economic și Social și din partea Consiliului Legislativ. Mai mult, Guvernul a remis Parlamentului un punct de vedere prin intermediul căruia arată că susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Legea a trecut, în data de 7 martie 2023, de votul Plenului Senatului și se află, în prezent, pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.