Predicțiile specialiștilor s-au bazat pe un calcul simplu: dacă animalele sălbatice nu se mai vânează, numărul acestora crește de la un an la altul, iar mamiferele ies din pădure și migrează către localități. Nu s-a ținut cont de acest pericol, în ciuda tuturor revoltelor românilor atacați de urși sau de lupi. În prezent, vânătoarea este în continuare oprită, existând doar câteva excepții, atunci când unele mamifere periculoase sunt extrase, dar pentru fiecare caz în parte se deschid dosare de urmărire penală, chiar și atunci când sunt atacați oamenii. Dar nu e prima dată când urșii ajung lângă București, iar Ploieștiul a fost vizitat, anul trecut, de mai multe exemplare. Vânătoarea va rămâne blocată, astfel că bucureștenii vor fi nevoiți să se obișnuiască și cu prezența mamiferelor pădurii pe străzile Capitalei, în scurt timp.
Anul trecut, un urs a fost surprins la 20 de kilometri de București, la Sinești, iar în 2022, alt urs se apropiase la 30 km de Capitală, la Ciolpani, unde a ajuns și în aceste zile, din nou. În următoarea perioadă se așteaptă prezența mamiferelor și în alte localități din județul Ilfov, având în vedere înmulțirea lor din ultimul timp.
În orașe precum Brașov, Covasna sau Toplița, prezența urșilor pe străzi este deja ceva obișnuit. Din anul 2016, oamenii se revoltă degeaba, pentru că legislația nu va reveni la forma inițială, iar numărul animalelor sălbatice va crește din ce în ce mai mult.
Este un real război între comunitățile atacate de urși sau de lupi și ONG-urile de mediu, dar nu oamenii revoltați vor avea câștig de cauză, ci mamiferele pădurii, pentru că Ministerul Mediului și o comisie din cadrul Academiei Române decid în legătură cu menținerea interdicțiilor de vânătoare.
Există „sanctuare” - locuri speciale care au fost create de asociațiile pentru protecția animalelor, în care sunt mutate unele exemplare de urs sau de lup, precum lupoaica gestantă care a fost filmată și fotografiată săptămâna trecută pe drumul dintre Brașov și Poiana Brașov. Însă mamiferele se înmulțesc uniform, pe toată suprafața României, fiind deja prezente, din 2017, în zonele de câmpie.
Specialiștii în mamifere mari de la Facultatea de Silvicultură a Universității Transilvania din Brașov au făcut un studiu, încă din anul 2021, arătând că de atunci existau de două ori mai mulți urși decât pot suporta pădurile României, în siguranță.
Ovidiu Ionescu, unul dintre profesorii facultății și membru al echipei care a făcut aceste studii, a explicat, de mai multe ori, pentru Jurnalul, dar și în cadrul comisiilor pentru stabilirea cadrului legislativ privind vânătoarea și cotele anuale stabilite pentru a extrage animalele periculoase sau pe cele bolnave, că numărul maxim de urși ar trebui să fie 4.000, pentru a se păstra mamiferele în limitele pădurilor. Din 2021 deja erau 8.000, iar acum se preconizează că populația de urși a depășit 11.000 de exemplare, continuând să se înmulțească.
Animalele își schimbă comportamentul
S-a constatat și o schimbare de comportament al mamiferelor, dar sunt și modificări ale ritmului de înmulțire, pentru că o femelă care făcea un pui sau doi pe an, acum face 3 sau 4. Modificările legate de înmulțire și de comportament s-au constatat și la lupi. Astfel se poate explica și incidentul de duminica trecută, de la Brașov.
Există și mai multe interpretări în legătură cu extragerea mamiferelor mari din păduri. În timp ce specialiștii de la Universitatea din Brașov au explicat că este important să se vâneze mai ales urșii masculi foarte puternici, pentru că aceștia îi gonesc pe ceilalți către localitățile oamenilor, alți specialiști, din cadrul OMG-urilor de mediu, spun că de fapt ar fi trebuit să se vâneze urșii mai puțin agresivi, pentru că exact exemplarele puternice reduceau populația, pe cale naturală, omorând puii și exemplarele adulte mai slab dotate.
De asemenea, există divergențe de opinie în legătură cu definirea vânătorii „la trofeu”. În timp ce specialiștii de la Silvicultură spun că acest tip de vânătoare se referă strict la cadrul legislativ care le permitea asociațiilor de vânătoare să încaseze bani ca să plătească pentru hrănirea animalelor și paza pădurilor, fiind vorba despre taxele încasate conform legii, ONG-urile spun că vânătorii vizează exclusiv animalele valoroase, distrugând echilibrul natural.
Guvernul care a interzis vânătoarea
Cum nu s-a ajuns la un consens, populația de urși continuă să crească și ajunge acum în marile orașe. Din punctul de vedere al specialiștilor care au anunțat de la început ce se va întâmpla, ursul care a ajuns la Ciolpani este doar primul de la marginea Capitalei, iar bucureștenii vor putea vedea, în curând, exemplare de urs și pe străzi, la fel ca la Brașov, Toplița sau Covasna.
Cei care militează pentru reluarea vânătorii dau vina pe ministrul din cabinetul Cioloș, Cristiana Pașca-Palmer, care inițial a făcut parte din Consiliul de Administrație al Fundației Conservation Carpathia, împreună cu alți trei secretari de stat din același minister, iar modificarea legislativă a acestora nu a interzis doar vânătoarea, ci și hrănirea animalelor, astfel încât mamiferele au fost înfometate până când au ieșit din păduri, să caute hrană. Unul dintre acei secretari de stat este Erika Stanciu, președinta Asociației ProPark, despre care susținătorii vânătorii spun că este cea care blochează permanent orice încercare de revenire la cotele anuale de extragere a animalelor sălbatice, după ce fostul ministru Cristiana Pașca-Palmer a devenit secretar ONU.
Există precedent, în alte țări
De altfel, această fundație și altele, atât internaționale, precum WWF, cât și cele create ulterior în România, precum ProPark, au în proiect transformarea unei suprafețe de peste 200.000 de hectare într-un parc natural echivalent cu celebrul Yellowstone din SUA, unde nu se va mai permite niciodată vânătoarea. La această suprafață se adaugă viitoarele situri naturale și geoparcuri.
Proiectul este contestat de mai multe asociații ale proprietarilor de păduri, de composesorate, dar și de românii din localitățile care sunt atacate de urși sau de lupi, dar este susținut de Ministerul Mediului și de Academia Română.
Cazuri similare mai sunt, în America Latină, Africa și Asia, fiind foarte posibil să devină realitate și în România, cu o susținere financiară foarte puternică. Astfel, se preconizează că înmulțirea mamiferelor din pădure se va face la fel ca în orice altă rezervație, pe toată suprafața României, iar localnicii vor fi nevoiți să se supună, la fel ca în celelalte țări.
La nivel mondial există aceleași controverse și se duc aceleași „lupte”, de circa 30 de ani, dar câștigătorii au fost întotdeauna cei care susțin crearea rezervațiilor. Având în vedere precedentul, ursul de București va deveni ceva obișnuit, în următorii ani.
Anul trecut a fost filmat primul urs din apropierea Capitalei, la circa 20 de kilometri distanță de București, la marginea pădurii din Sinești, în județul Ialomița, în apropierea drumului E85. Cei care l-au văzut erau la picnic, la iarbă verde, în pădure. Oamenii au sunat la 112 și au pus imaginile la dispoziția Jandarmeriei.
Un incident similar a avut loc și în 2022, în luna iulie, când un urs a fost surprins mai multe zile la rând în zona comunei Ciolpani. Ministrul Mediului de atunci, Tánczos Barna, a explicat, încă din 2022, că era de aşteptat ca exemplare de urs să ajungă în zonele de câmpie și chiar lângă București.
Anul trecut, Ploieștiul s-a confruntat cu prezența mai multor exemplare. Inițial a fost urmărit un urs, dar s-a constatat că în oraș și în împrejurimi erau, de fapt, mai multe exemplare. Specialiștii se așteaptă să se repete situația și anul acesta, dar ar putea să apară urși și în alte orașe de câmpie.