Jurnalul.ro Special Pe cine ajută închiderea stațiunii Voineasa: caracatița din spatele unui proiect grandios, de pe vremea lui Ceaușescu

Pe cine ajută închiderea stațiunii Voineasa: caracatița din spatele unui proiect grandios, de pe vremea lui Ceaușescu

de Diana Scarlat    |   

Hotelul Lotru, singurul „supraviețuitor” al turismului de la Voineasa din ultimul deceniu, a fost închis de Blocul Național Sindical, pentru că nu mai era dorit nici măcar de beneficiarii reducerilor obținute prin Casa Națională de Pensii.

Liderul BNS spune că a făcut investiții din banii companiei pe care o deține confederația sindicală, însă i s-a blocat orice posibilitate de a accesa fonduri europene, pentru că hotelul nu are nici acum intabulare. În plus, celelalte două confederații care dețineau baze de cazare în stațiune, CNSLR Frăția și Cartel Alfa, au închis tot, încă de acum 10 ani. Astfel, Voineasa nu mai reprezintă nimic din punct de vedere turistic, situație la care se adaugă accesul foarte dificil, doar rutier, dar și faptul că până acum nici măcar nu s-au făcut eforturi pentru a se înscrie localitatea pe lista stațiunilor turistice, conform legislației din acest domeniu. Cu toate acestea, la câțiva kilometri distanță se dezvoltă ceea ce visa Nicolae Ceaușescu atunci când a construit stațiunile Vidra și Voineasa - acum închise și care ar putea fi scoase la vânzare, pentru noii investitori.

Camere murdare, de două stele, meniu unic la restaurant, neprietenos cu veganii sau cu diabeticii, mobilier învechit... așa a fost descris hotelul Lotru, în vara acestui an, în urma unei campanii de denigrare care a fost susținută în mass-media cu sprijinul unei pensionare nemulțumite de serviciile hotelului, cumpărate la reducere, prin Casa Națională de Pensii. Hotelul are camere renovate și mobilate modern, clasificate la 3 stele, dar și camere cu mobilier vechi, la 2 stele. Turistul alege, în astfel de situații, tipul de cameră. 

Dumitru Costin, liderul BNS, a explicat, pentru Jurnalul, că întregul scandal din acest an a pornit de la o clientă nemulțumită, care a venit cu o prietenă și ar fi urmat să stea împreună într-o cameră de 3 stele, cu două paturi, însă doamna care apoi și-a plâns nemulțumirea în mass-media a optat pentru o cameră de 2 stele, deși i s-a explicat că nu i se poate oferi altceva, dacă dorește să stea singură. 

„A stat o singură noapte și a plecat, spunând că trebuie să ajungă acasă, să-și hrănească animalele. Dar la sfârșitul verii s-a întors cu un reporter și a urmat o serie de plângeri pe care le-a depus la toate instituțiile de control. S-a verificat hotelul și s-a găsit totul în ordine. Doamna nici măcar nu a cerut la recepție să i se schimbe camera și nici nu a acceptat să stea cu prietena dumneaei în cea cu două paturi, de 3 stele”, mai spune Costin.

 

Un bun pretext pentru închidere

 

Deși, la prima vedere, ar putea fi acesta motivul închiderii hotelului Lotru, de la Voineasa, județul Vâlcea, așa cum a fost prezentată situația în mass-media, istoria locului spune mult mai multe lucruri despre această situație. În primul rând, Lotru rămăsese singurul hotel deschis din stațiunea montană care fusese construită de comuniști „la pachet” cu visul măreț de a se face acolo o zonă pentru Jocurile Olimpice. 

Zona era mult mai extinsă, incluzând și fosta stațiune Vidra, de pe malul celui mai mare lac artificial construit între munți. Barajul Vidra, care a dus la apariția lacului artificial de acumulare Vidra, a fost construit între anii 1966 - 1973, la 30 km în amonte de stațiunea Voineasa. 

Ambele stațiuni au fost retrocedate, după 1990, forței sindicale. Mai întâi au fost sindicatele CNSLR și Frăția, care au preluat împreună activele din turism. La nivelul anului 2000, confederația sindicală cea mai veche, CNSLR Frăția, deja pusese lacătul pe hotelurile de la Vidra, unde rămăsese deschisă doar o fostă cabană de protocol a lui Nicolae Ceaușescu, pe malul lacului. Toată lumea s-a mirat că o asemenea perlă a turismului a dat faliment, dar astăzi mai sunt puțini români care își mai amintesc măcar că acea stațiune înfloritoare până în 1990 a existat.

 

Împărțirea activelor între sindicate

 

După preluarea activelor sindicale, confederațiile înființate după CNSLR Frăția și-au împărțit clădirile, terenurile și bazele turistice. Totuși, de la împărțirea care s-a făcut prin convenție arbitrală nu s-a ajuns niciodată la recunoașterea dreptului de proprietate pe care confederațiile sindicale îl au asupra activelor, iar DNA le contestă acest drept. Tocmai de aceea sindicatele nu au putut lua credite bancare și nici nu au putut accesa fonduri europene sau guvernamentale pentru investiții.

La Voineasa, unde toate unitățile de cazare au aparținut sindicatelor, hotelul Lotru a fost preluat de BNS, iar restul clădirilor au rămas la CNSLR Frăția, unele fiind luate de Cartel Alfa. Cele două confederații au pus lacătul pe poartă, acum 10 ani, pe toate unitățile de cazare, lăsând hotelul Lotru singur într-o stațiune-fantomă. 

De fapt, nici măcar nu este stațiune cu acte-n regulă, pentru că legislația prevede ca localitățile turistice să depună o documentație la Ministerul Turismului și să îndeplinească o serie de criterii pentru a intra pe listele localităților turistice de interes local sau de interes național. Primăria și Consiliul Local Voineasa au început recent demersurile pentru a introduce localitatea pe lista stațiunilor, dar prea târziu pentru a se mai putea accesa fonduri europene sau guvernamentale pentru îmbunătățirea infrastructurii turistice.

 

Hotelurile sunt încă neintabulate

 

De fapt, principala cauză care a dus la pierderile uriașe înregistrate de hotelul Lotru ar fi chiar lipsa intabulării clădirii. „Fără intabulare, noi nu am putut accesa nici fonduri europene, nici guvernamentale. Hotelul nu are nici acum intabularea, după atâția ani. Am încercat noi să mișcăm lucrurile și să facem Voineasa stațiune turistică, pentru că nu poți vinde cazări într-un hotel, dacă turiștii nu au nimic de făcut în această zonă. Am investit din banii noștri, încercând să facem o bază de tratament, pentru că nu era nimic, nici măcar cât să-i atragă pe cei care ar veni prin Casa de Pensii. În fiecare an am pierdut circa 100.000 de euro, adică un milion de euro în 10 ani, bani pe care i-am dat din câștigurile de la celelalte hoteluri pe care le avem în administrare, unele dintre ele fiind luate de la proprietari din mediul privat. Toate merg foarte bine”, mai spune Dumitru Costin.

După ce a anunțat BNS că închide hotelul, primarul de la Voineasa a declarat presei că ar vrea să închirieze unitatea de cazare, mai ales pentru că pe acolo trece conducta de apă care alimentează și celelalte baze de cazare din stațiune. Nu este vorba despre hoteluri, ci despre câteva vile de protocol păstrate de celelalte două confederații sindicale, pe modelul de la Vidra. 

Totuși, dacă BNS nu a reușit, cu 100.000 de euro pe an pentru acoperirea pierderilor și cu alte sute de mii investite din banii companiei care aparține confederației să facă turism la Lotru, e greu de crezut că ar putea să facă asta Primăria.

 

Serie nesfârșită de coincidențe

 

Ca o coincidență, aceeași zonă pentru care Ceaușescu proiectase o dezvoltare unică în Europa și care are inclusiv potențial de a se construi domenii schiabile, făcându-se legătura cu Transalpina și cu Transfăgărășan, a fost, în ultimii ani, în centrul unui scandal legat de familia fostului premier și ministru al Finanțelor Florin Cîțu. Acesta deține, împreună cu fratele său, George Cîțu, în cotă de 1/2 fiecare, o suprafață de 75 de hectare de pădure în comuna Voineasa - dar exact în zona schiabilă vizată și de Ceaușescu. Deși nu a reușit să explice cum a ajuns familia lui în posesia terenului.

Fostul premier a menționat că a dobândit pădurea în anul 2013 - ca o altă coincidență, exact când s-au închis unitățile de cazare ale CNSLR Frăția și Cartel Alfa -, prin donație de la părinții lui, Vasile și Elena Cîțu. Conform documentelor de la Taxe și Impozite Locale, frații Cîțu au înregistrat la primărie doar o suprafață de 50 de hectare de pădure și au plătit impozit pentru 45,91 ha, diferența de 4,09 ha fiind vândută.

Cele 50 de hectare de pădure sunt pe muntele Puru, în apropiere de Transalpina Ski Resort, de lacul Vidra - încă o coincidență, în legătură cu proiectul lui Ceaușescu, ce ar putea fi implementat acum, dacă un investitor ar prelua întreaga zonă, după ce scapă de sindicate. 

Chiar și după închiderea tuturor unităților de cazare sindicale, tot va mai rămâne o problemă de legalitate a dreptului de proprietate care încă este nerecunoscut pentru confederațiile care administrează clădirile, dar s-ar putea rezolva și asta, printr-un contract de cesionare/închiriere, preluându-se administrarea lor, până la rezolvarea litigiilor legate de dreptul de proprietate. 

 

Probleme de management al destinației

 

Transalpina Ski Resort este cel mai mare domeniu schiabil din România, însă are mari probleme din cauza numărului prea mic de turiști, în lipsa posibilităților de promovare „la pachet” cu alte atracții din aceeași zonă. De altfel, în ultimii 20 de ani s-au făcut multe investiții în infrastructura domeniilor schiabile din România, cu bani de la bugetul statului sau din fonduri europene, dar nu s-au făcut și alte investiții și legături necesare pentru a transforma investiția în ceva productiv. În primul rând lipsesc unitățile de cazare care să transforme domeniul schiabil Transalpina-Voineasa într-o zonă de top, la nivel european. Există însă o pagină de Facebook creată cu această denumire... un început bun.

 

Casetă

 

Bătălia pe Muntele Puru, ignorată de ANI

 

Despre cele 25 de hectare de pădure neînregistrate la Primăria Voineasa sau despre felul în care le-a obținut fostul premier, acesta nu a dat explicații. Mai grav este că și dosarul care-i viza familia a fost „pierdut”, anul trecut.

Pe 4 noiembrie 2019, când Florin Cîțu devenea ministru al Finanțelor Publice, în Guvernului Orban, familia sa era în conflict cu același minister, chiar pentru proprietatea de 75 de hectare de teren forestier de la Voineasa, după ce Romsilva atacase în instanță mai multe puneri în posesie, printre care și pe cea făcută în favoarea familiei Cîţu. Agenția Națională de Integritate (ANI) a ignorat totalmente această situație, apoi a existat doar scandalul din presă, până la dispariția dosarului, în octombrie 2022.

Romsilva a contestat retrocedarea pădurii de pe munte pentru că familia Cîțu nu a putut aduce probe în legătură cu amplasamentul proprietății. Și comisia de fond funciar s-a împotrivit, arătând că pe muntele respectiv doar societatea interbelică numită „Carpatina” a avut proprietăți, nu și familiile din zonă. 

Muntele Puru are la bază Lacul Vidra - cu stațiunea comunistă care a fost falimentată de CNSLR Frăția, imediat după 1990 - și e foarte aproape de Transalpina Ski Resort - un proiect grandios, dar care are nevoie de extindere, pentru a deveni profitabil.

 

O „rețetă” veche a privatizărilor „pe doi lei” după falimentarea activelor se poate observa în zona Voineasa-Vidra-Transalpina Ski Resort. 

 

Ultimul hotel închis deschide drumul către vânzarea stațiunii. Dacă Lotru s-ar fi închis în 2013, în același timp cu celelalte unități de cazare, proiectul Transalpina ar fi fost acum complet.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri