Tinerii din România sunt cel mai puţin implicaţi în activităţi în folosul comunităţii la nivelul Uniunii Europene, însă când vine vorba de intenţia de a candida pentru o funcţie politică, sunt în top trei la nivel european, arată un raport al Comisiei Europene privind implicarea tineretului în viaţa democratică.
Şaizeci la sută dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani din România nu sunt implicaţi în nicio activitate în folosul comunităţii, cel mai mare procent la nivelul UE, arată un raport al Comisiei Europene. Cu toate acestea, 24% dintre tinerii români nu ar spune "nu" unei candidaturi pentru o funcţie politică, fiind depăşiţi, în privinţa acestei intenţii, doar de tinerii din Suedia (29%) şi Letonia (27%), arată acelaşi raport. Studiul a arătat că cea mai populară activitate comunitară în rândul tinerilor este participarea, la nivel de club, la competiţii sportive. Dacă în Olanda, 59% dintre tineri erau implicaţi în activităţi sportive, în România procentul este de 16%. Doar tinerii lituanieni sunt mai puţin implicaţi în activităţi sportive (15%). Pe penultimul loc la nivel UE este şi procentul tinerilor români implicaţi într-o organizaţie de tineret (12%), doar în Cipru fiind mai puţină implicare în astfel de organizaţii (8%). Raportul mai arată că doar 8% dintre tinerii români fac parte dintr-o organizaţie pentru îmbunătăţirea comunităţilor locale (mai prost stau Lituania şi Estonia cu 7%) şi tot 8% fac parte dintr-o organizaţie culturală. În ceea ce priveşte implicarea în activităţi pentru protecţia mediului, doar 5% dintre tinerii români au luat parte. Dacă 24% dintre tinerii români spun că iau în calcul o funcţie politică, situându-se pe locul trei la nivel UE, conceptul de democraţie şi importanţa morală a votului nu au o greutate substanţială în ochii lor, arată raportul Comisiei Europene. Astfel, tinerii din România pun cel mai puţin preţ pe importanţa democraţiei atunci când sunt întrebaţi de motivele pentru care ar ieşi la vot. Tinerii români sunt tot în coada topului atunci când sunt întrebaţi dacă a vota este o obligaţie morală, mai puţin preţ pe acest concept punând doar tinerii din Marea Britanie şi Olanda. Întrebaţi de autorii raportului ce i-ar împiedica să iasă la vot, lipsa de informaţii despre candidat nu a fost văzută drept un impediment de 49% dintre tinerii români.