Miniștrii de externe din Franța, Germania și Polonia s-au întâlnit în suburbia pariziană La Celle-Saint-Cloud, la începutul acestei săptămâni, pentru a discuta despre Ucraina și alte probleme legate de securitatea continentului.
Ei au vorbit despre revigorarea așa-numitului „Triunghi de la Weimar”, o grupare regională, inactivă de multă vreme, concepută pentru a promova cooperarea politică între Paris, Berlin și Varșovia. „Triunghiul de la Weimar” a fost creat în 1991, într-un moment în care Polonia tocmai pusese capăt deceniilor de comunism impus de ruși.
În 2014, miniștrii de externe ai celor trei țări s-au reunit pentru a-i susține pe protestatarii de pe „Maidanul” din Kiev împotriva represiunilor conduse de președintele prorus Viktor Ianukovici.
Întâlnirile din acest format nu au mai avut însă un impact prea mare, după ce partidul Lege și Justiție (PiS) a preluat puterea în Polonia, pe care a pierdut-o toamna trecută.
De atunci, lucrurile par să se fi schimbat. Noul ministru polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, s-a întâlnit cu omologii săi din „Triunghiul de la Weimar”, în luna ianuarie a acestui an. El a declarat că formatul „Weimar” este „biletul Poloniei către cercul în care se iau decizii în UE”.
„Relansarea acestui format este un semn bun. Marchează întoarcerea Poloniei în centrul afacerilor UE!”, a afirmat, la rândul său, premierul francez, Gabriel Attal.
Mai mult, în acest context, Polonia și-a propus să reprezinte și interesele altor state est-europene, îngrijorate de situația explozivă din regiune.
Relațiile Poloniei cu Germania, în ultimii ani, au fost extrem de dificile. Noul premier polonez, Donald Tusk, promovează acum o apropiere față de Berlin, în condițiile în care, în ultimii ani, guvernul PiS nu a întreținut legături dintre cele mai cordiale cu guvernul german, acestea fiind, mai degrabă, antagoniste.
Fostul executiv de la Varșovia le-a cerut germanilor compensații enorme pentru pierderile suferite în Al Doilea Război Mondial, chiar dacă chestiunea a fost rezolvată de mult.
Actuala conducere de la Varșovia, în frunte cu Sikorski, susține că „nu vrem ostilități cu vecinii noștri” și, în consecință, a sugerat ca „soluție” câteva centre de prezentare a istoriei și o investiție în apărarea comună a Poloniei și Germaniei.
Greaua moștenire a PiS
PiS s-a aflat la putere în Polonia din 2015 până în decembrie 2023. În toată această perioadă, țara a regresat în numeroase domenii: statul de drept, independența presei, drepturile femeilor, atitudinile față de comunitatea LGBT și față de imigranți.
De altfel, din acest motiv, relația Varșoviei cu Bruxelles-ul a devenit tot mai ostilă, iar influența Poloniei pe continentul european s-a diminuat considerabil.
De cealaltă parte, revenit la putere în funcția de premier, Tusk a promis o Polonie în rând cu cele mai dezvoltate țări europene. El le-a promis tuturor polonezilor că țara lor își va redobândi fondurile UE blocate, că oamenii ale căror drepturi au fost încălcate de fostul guvern și le vor recăpăta, iar situația de la granița cu Belarusul va înregistra o ameliorare.
Macron, Scholz și Tusk - cei trei mușchetari, în slujba Europei
Tot la începutul acestei săptămâni, cele trei puteri europene s-au mișcat surprinzător de rapid și la nivel de șefi de stat și de guvern. Tusk s-a întâlnit cu președintele francez, Emmanuel Macron, la Paris, și, apoi, cu cancelarul german, Olaf Scholz, la Berlin, cu scopul declarat de a „revitaliza” relațiile Poloniei cu principalii săi parteneri europeni.
Filosofia din spatele UE și a NATO este „unul pentru toți și toți pentru unul”, a spus Tusk, în urma întâlnirii de luni cu Macron. Același lucru l-a repetat și cancelarul german, Olaf Scholz, adăugând că UE va fi respectată doar dacă va deveni o putere militară.
„Nu există nicio alternativă pentru UE, NATO și cooperarea transatlantică. Europa trebuie să devină un continent sigur, iar asta înseamnă că UE, Franța și Polonia trebuie să se întărească și să se pregătească să-și apere propriile granițe și să ne apărăm și susținem aliații și prietenii din afara Uniunii”, au spus, la unison, Tusk și Macron.
„Nu există niciun motiv pentru care ar trebui să fim atât de clar mai slabi, din punct de vedere militar, decât Rusia și, prin urmare, creșterea producției și intensificarea cooperării noastre sunt priorități absolut indiscutabile”, a declarat Tusk, precizând că UE trebuie să devină „o putere militară” de sine stătătoare.
Catalizatorul Trump
Ofensiva diplomatică a Varșoviei și retorica pe tema formării unei puteri militare europene independente par să marcheze faptul că noua conducere a Poloniei pune accent pe relațiile cu Germania și Franța, „motoarele” Europei, într-o schimbare majoră față de apropierea privilegiată față de SUA, promovată de executivul precedent.
Schimbarea de macaz a polonezilor vine pe fondul semnalelor amestecate primite de la Washington în privința susținerii ucrainenilor.
Congresul SUA nu a dat încă undă verde pachetului de ajutoare militare în valoare de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar actuala situația pare să tărăgăneze, din cauza luptelor interne dintre democrații și republicanii americani, în preajma alegerilor prezidențiale pentru Casa Albă din acest an.
Mai mult, demersul diplomatic al lui Tusk a venit, după ce Donald Trump - cel mai probabil viitorul candidat al republicanilor în finala pentru Casa Albă - a șocat numeroși lideri din Europa, la sfârșitul săptămânii trecute, părând să invite Rusia să invadeze orice membru NATO care nu cheltuiește suficient pentru propria apărare.
Cuvintele imprevizibilului lider politic american la un miting de campanie au avut un efect devastator pentru țările NATO din prima linie, cum ar fi Polonia, care a îndurat atât ocupația germană, cât și pe cea sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar mai târziu s-a aflat zeci de ani sub control sovietic.
Vorbind alături de Tusk la Berlin, Scholz a criticat comentariile lui Trump. „Promisiunea de protecție a NATO este nerestricționată - «toți pentru unul și unul pentru toți»”, a spus Scholz, fără a menționa numele fostului președinte american. „Și, permiteți-mi să spun clar, din motive actuale: orice relativizare a garanției de susținere a NATO este iresponsabilă și periculoasă și este în interesul exclusiv al Rusiei!”, a adăugat el.
„Nimeni nu se poate juca sau «negocia», cu securitatea Europei”, a adăugat cancelarul german. Ceva mai devreme, luni, Scholz inaugurase o nouă fabrică de muniții, subliniind eforturile Europei de a crește producția de arme.
Muniție pentru Ucraina
La rândul său, Tusk a îndemnat națiunile europene să investească mai mult în proiecte militare pentru „a obține cât mai repede posibil (...), în următoarele douăsprezece luni sau cam așa ceva, capacități de apărare aeriană mult mai mari și capacități de producție mult mai sporite în ceea ce privește muniția”.
Întrebat despre comentariile lui Trump, Tusk a spus că acestea „ar trebui să acționeze ca un duș rece pentru toți cei care continuă să subestimeze această amenințare din ce în ce mai reală cu care se confruntă Europa”.
Vorbind alături de Tusk, la Paris, Macron a declarat că voința Europei „de a aproviziona în continuare și de a satisface nevoile Ucrainei este crucială”, după ce liderii celor 27 de țări membre ale UE au încheiat un acord pentru a oferi Kievului 50 de miliarde de euro pentru a sprijini economia ucraineană, distrusă de război.
Acest lucru „ne va permite să facem din Europa o putere de securitate și apărare care este atât complementară NATO, cât și un pilon al alianței atlantice”, a mai precizat Macron.
La rândul lui, în timpul reuniunii de luni, Radek Sikorski a precizat că el și omologii săi francez și german „se întâlnesc într-un moment dramatic, dar și solemn”. Președintelui rus, Vladimir Putin, „nu trebuie să i se permită să câștige acest război. Trebuie să ne îndeplinim obligațiile față de Ucraina!”, a afirmat el.
Concomitent, șeful diplomației de la Paris, Stéphane Séjourné, a declarat că „fiecare minut contează, pentru a-i pregăti pe europeni să absoarbă șocul unui scenariu descris sugestiv de către Donald Trump”.
„Rusia pregătește confruntarea cu Occidentul”
Între timp, un număr tot mai mare de oficiali europeni au avertizat asupra unei amenințări militare din partea Rusiei la adresa țărilor de pe flancul estic al NATO, cerând Europei să se pregătească prin reînarmare.
Moscova se pregătește pentru o confruntare militară cu Occidentul în următorul deceniu și ar putea fi descurajată numai prin creșterea numărului de trupe, a avertizat, ieri, Serviciul de Informații Externe al Estoniei.
Șeful spionajului extern eston susține că această evaluare se bazează pe intențiile Rusiei de a-și dubla numărul de forțe staționate de-a lungul graniței sale cu Finlanda, membră NATO, și cu statele baltice Estonia, Lituania și Letonia.
„Rusia a ales o cale ce reprezintă o confruntare pe termen lung (...) Kremlinul anticipează, probabil, un posibil conflict cu NATO în următorul deceniu”, a afirmat Kaupo Rosin, la publicarea raportului Estoniei privind amenințările la adresa securității naționale.
„Dacă nu suntem pregătiți, probabilitatea unui atac militar rusesc ar fi mult mai mare decât în caz contrar”, a adăugat Rosin.
Estonia și celelalte state baltice și-au majorat cheltuielile militare la peste 2% din valoarea economiilor lor, după ce Rusia a anexat Crimeea în 2014, iar aliații NATO și-au sporit prezența în aceste țări.
Germania, spre exemplu, intenționează să aibă 4.800 de soldați pregătiți de luptă în regiune, până în 2027, în prima sa desfășurare externă permanentă de la cel de-Al Doilea Război Mondial.