Dincolo de vânzări, cartea a devenit un fenomen de conversație. Pe Bookstagram și BookTok, comunitățile literare de pe rețelele sociale, opiniile despre Yesteryear sunt peste tot. În iunie, romanul a ajuns cel mai discutat titlu de pe BookTok, iar în cluburile de carte și grupurile de discuții, cititorii se contrazic aprig pe tema meritelor sale reale, potrivit BBC.
Despre ce este vorba în roman
Protagonista cărții este Natalie Heller Mills, o influenceriță de 32 de ani, mamă a cinci copii (al șaselea fiind pe drum), care își documentează pentru milioane de urmăritori viața aparent perfectă la o fermă de 500 de acri din Idaho. Personajul ei reflectă un fenomen real din online: subcultura femeilor care promovează și imită rolurile tradiționale de gen, în care bărbatul aduce banii în casă, iar femeia se ocupă exclusiv de copii și de gospodărie.
Natalie coace pâine cu maia, își educă acasă copiii, bea lapte proaspăt muls de la propria vacă, adună ouăle găinilor din curte, totul cu un zâmbet impecabil ori de câte ori camera filmează. Numai că, atâta vreme cât camera nu mai filmează, perfecțiunea ei se dovedește o construcție atent regizată, dar extrem de profitabilă.
Într-o zi, Natalie se trezește proiectată exact în epoca pe care o idealizează constant pe rețele: anul 1855. Momentul în care fantezia devine realitate marchează și momentul în care "vremurile bune de altădată" își pierd tot farmecul. Romanul alternează planurile temporale, prezent și trecut, iar motivul pentru care Natalie ajunge în secolul al XIX-lea este dezvăluit abia la final.
Citește și 5 cărți clasice pe care trebuie să le citești cel puțin o dată în viață
Un succes cu ecou în lumea reală
De ce a devenit cartea un asemenea fenomen? O campanie de marketing intensă a contribuit sigur la vizibilitate, la fel ca entuziasmul actriței Anne Hathaway, care a citit un manuscris timpuriu, a cumpărat drepturile de ecranizare și va produce și juca în film. Însă motorul real al succesului pare să fie premisa în sine: ce se întâmplă atunci când o femeie care romantizează trecutul este forțată să trăiască efectiv acea epocă, iar noi, cititorii, asistăm din prima linie la prăbușirea ei.
Scriitoarea americană Leigh Stein, cunoscută pentru romane care satirizează cultura internetului, a recunoscut că ideea de a trimite o influenceriță înapoi în timp, să trăiască precum o pioneră autentică, i s-a părut genial de simplă și, în același timp, invidios de bună.
Figura tradwife (soție tradițională) trece printr-un moment de glorie în ficțiunea recentă: doar în acest an au apărut trei thrillere care poartă în titlu cuvântul "tradwife", fiecare explorând ideea că o viață perfectă în aparență ascunde aproape întotdeauna cu totul altceva. Dr. Rachel Sykes, profesoară de literatură contemporană la Universitatea din Birmingham, explică fascinația publicului prin caracterul exagerat, aproape teatral, al acestui personaj. Paradoxul intern al unei tradwife, care respinge public cariera femeilor independente în timp ce își construiește propriul brand de succes, o face un subiect ideal pentru disecție culturală, iar ascensiunea influencerițelor conservatoare a devenit un subiect incomod pentru publicul progresist.
Inspirația din spatele personajului
Mulți cititori și critici au făcut legătura între Natalie și Hannah Neeleman, cunoscută online drept Ballerina Farm, mamă a nouă copii, membră a Bisericii Mormone, care își prezintă viața de la ferma din Utah unui public de peste 10 milioane de urmăritori pe Instagram. Ambele femei, atât Neeleman, cât și personajul din carte, au studiat la instituții prestigioase, s-au căsătorit devreme cu bărbați înstăriți și au construit ulterior afaceri de succes bazate pe imaginea vieții lor domestice.
Neeleman, care spune că nu se identifică drept tradwife, a reacționat calm la valul de atenție stârnit de roman, declarând pentru Vulture că experiența ei online i-a arătat de mult timp că oamenii caută divertisment și că, de fapt, se aștepta ca un asemenea proiect să apară chiar mai devreme. O conștiință similară asupra propriei imagini publice este atribuită și personajului Natalie, care recunoaște în carte că rolul unei influenceințe nu este să fie nici complet adorabilă, nici insuportabilă, ci exact la limita dintre cele două, pentru a rămâne, în esență, captivantă.
Citește și 9 cărți ale vacanței de vară
Ce funcționează în roman
Leigh Stein consideră că romanul surprinde foarte bine relația de interdependență dintre o influenceriță și criticii ei înverșunați, unde publicul ostil nu se poate abține să nu urmărească, iar influencerița are, la rândul ei, nevoie de acea reacție pentru a rămâne relevantă.
Autoarea a fost jurnalistă și a documentat fenomenul tradwife inclusiv pe TikTok înainte de a scrie romanul. Într-un interviu acordat Literary Hub, ea a explicat că discursul despre tradwife pare să se intersecteze cu aproape orice conversație despre feminitatea modernă, de la alegerile de carieră, la decizia de a avea sau nu copii, până la forma pe care o poate lua o căsnicie.
Agenta literară Joanna Mackenzie, din Chicago, spune că romanul o cucerește chiar din prima pagină, reușind să urmărească personajul principal de la copilărie până la menopauză și să surprindă, în tot acest parcurs, alegerile impuse femeilor de cultura contemporană.
Personaje complicate, cititori dezbinați
Natalie este o naratoare nesimpatică, nesigură, dar în același timp fascinantă. Mackenzie o descrie drept un personaj profund contradictoriu, față de care simte totuși compasiune, pentru că încearcă să supraviețuiască într-o lume ostilă femeilor, folosind exact convingerile cu care a fost crescută. Natalie își judecă rapid toți cei din jur, de la soțul ei prea pasiv, la femeile "furioase" care îi comentează postările.
Cartea nu cruță nici tabăra opusă, cea a feministelor liberale judecătoare, iar Sykes remarcă faptul că figura tradwife rămâne, în general, o țintă ușoară pentru satiră.
Totuși, nu toată lumea e convinsă că romanul spune ceva cu adevărat profund. Sykes ar fi vrut o explorare mai atentă a motivațiilor personajelor, considerând că o reprezentare atât de nesimpatică a tuturor personajelor face mai dificilă înțelegerea psihologiei unei tradwife. Ar fi vrut, de asemenea, ca romanul să meargă mai adânc în politica din spatele fenomenului, dincolo de munca reală depusă de o tradwife și de ajutorul de care beneficiază, spre o reflecție despre ce înseamnă să vinzi altor femei acest model de feminitate.
Leigh Stein merge chiar mai departe și mărturisește că nu a găsit în roman o critică unitară a niciunui subiect, ci mai degrabă o concluzie sumbră, aceea că toate femeile sunt nefericite.
Dincolo de aceste controverse, Sykes crede că exact acest lucru face din Yesteryear o carte valoroasă pentru cultura literară: capacitatea de a stârni discuții aprinse și susținute în jurul unor teme greu de abordat altfel.
Cartea a apărut și în limba română sub numele de „O soție din alte vremuri” la Editura Litera.