Trecând peste caracterul festivist al propunerii legislative, realitatea din teren nu arată bine deloc pentru România. Suntem ultima țară din Uniunea Europeană, când vorbim despre reciclare, în condițiile în care doar 11% dintre deșeuri ajung să fie reciclate, restul fiind aruncate la groapa de gunoi. În ceea ce privește Bucureștiul, cel mai mare oraș al țării, circa 80% dintre deșeuri nu se colectează selectiv și cele mai multe ajung astfel la groapa de gunoi.
În timp ce țara continuă să fie înecată de gunoaie, parlamentarii vor să avem o zi națională a curățeniei care să fie marcată cum se cuvine. Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile centrale și locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora „pot organiza activități culturale, sociale și educaționale prin care să fie promovate bune practici în privința acțiunilor de curățare a mediului și a importanței păstrării unui mediu curat”. Aceste instituții vor putea aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor, respectiv în vederea acordării de sprijin material, financiar și logistic entităților care doresc să organizeze evenimente și acțiuni publice dedicate desfășurării unor activități de curățare și protecție a mediului.
Societatea Românã de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune vor putea include în această zi în programele lor emisiuni dedicate promovării acțiunilor de curățare și protecție a mediului.
Managementul deșeurilor intră greu în lumea satelor
Colectarea deșeurilor, în special cele mari și cele provenite de la construcții, este o adevărată problemă în zona rurală. Nu există firme care să le colecteze, iar planurile pentru extinderea infrastructurii de reciclare în mediul rural sunt rămase, în general, doar pe hârtie. Așa se face că locuitorii satelor se descurcă cum pot, iar rezultatul este că la marginea localităților răsar gropi de gunoi. Garda de Mediu mai amendează câte o primărie din această cauză, dar situația este scăpată de sub control. Fiecare aruncă pe unde poate, pentru că și managementul deșeurilor este un concept care s-a oprit la intrarea în sat. Totuși, parlamentarii continuă să viseze frumos și ne vorbesc despre dezvoltarea sentimentelor de proprietate și mândrie când se referă la problema gunoaielor.
„Prin participarea la activități de curățenie, cetățenii vor dezvolta un sentiment de proprietate și mândrie în comunitățile lor, favorizând legături sociale mai puternice și un angajament comun față de protecția mediului. (...) De asemenea, Ziua de Curățenie Națională oferă oportunitatea de a promova exercițiile fizice în aer liber ca parte a eforturilor de curățenie. Aceasta nu numai că aduce beneficii sănătății și bunăstări personale, ci și crește conștientizarea despre importanța activității fizice regulate pentru sănătatea generală”.
din proiectul de lege
Statul va finanța construcția fabricilor de reciclare
Peste 6 milioane de tone ajung în fiecare an la gropile de gunoi, iar astăzi România reuşeşte ca doar 12-13% din cantitatea de deşeuri să o trimită în fabricile de reciclare. Peste 80% din ceea ce producem ajunge în gropile de gunoi, cu mult peste 20%, care este media Uniunii Europene, spunea recent ministrul Mediului, Mircea Fechet. Situația se poate schimba radical odată cu înmulțirea fabricilor de reciclare a deșeurilor, iar un prim pas în acest sens a fost făcut luna trecută, când a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul ministrului Mircea Fechet privind acordarea unei finanțări de 220 de milioane de euro, respectiv un miliard de lei, pentru construirea a aproximativ 26 de fabrici de reciclare a deșeurilor. Finanțarea ajunge până la 75% din costul investiției. „Vom finanţa proiecte într-un interval cuprins între 500.000 de euro şi 8,4 milioane de euro. Discutăm despre operatori economici autorizaţi care desfăşoară cel puţin una dintre următoarele categorii: tratare de deşeuri nepericuloase, tratare de deşeuri periculoase etc.”, declara cu această ocazie ministrul Mediului. Perioada de implementare a proiectului „Fabrici de reciclare” nu trebuie să depăşească data de 30 iunie 2026.
Riscăm să nu îndeplinim țintele pentru 2025
Conform directivelor europene, România are obligaţia de a atinge în 2025 obiectivul de reciclare de 65% pentru deșeurile de ambalaje, precum și obiectivele de reciclare a deșeurilor de ambalaje specifice materialelor (50% la plastic; 25% la lemn; 70% la metale feroase; 50% la aluminiu; 70% la sticlă; 75% la ambalajele din hârtie și carton). Concluzia raportului Comisiei Europene este că România este țară aflată în situația de risc de a nu-și îndeplini obligațiile de colectare și reciclare pentru 2025, avertiza Comisia Europeană în vara anului trecut. În ceea ce privește depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi, aceasta este o metodă a cărei utilizare UE și-a propus să o reducă puternic până în 2035. Sunt deja state care au reușit să o elimine, dar România continuă să depoziteze în aceste gropi cea mai mare parte a deșeurilor municipale. Mai mult, în țara noastră încă există 31 de gropi neconforme care ar fi trebuit deja închise, potrivit angajamentelor asumate la intrarea în UE, iar acest lucru ne-a adus deja sancțiuni financiare.