Dar este al doilea an consecutiv când Ziua Europei este umbrită de spectrul războiului din Ucraina. În timp ce instituțiile Uniunii Europene găzduiesc acțiuni festive, la nivelul statelor membre se accentuează îngrijorarea cu privire la nivelul de euroscepticism.
Există câteva motive pentru care UE se confruntă cu euroscepticismul ce face casă bună cu lipsa coeziunii. Adesea, diversitatea de culturi, de limbi, de medii istorice și de religii din statele membre face dificilă găsirea unui consens asupra problemelor-cheie, ceea ce poate duce la o lipsă de coeziune și cooperare între membrii UE. Una dintre principalele frustrări este legată de procesul decizional al UE, adesea văzut ca opac, mulți cetățeni europeni simțindu-se marginalizați și deconectați de instituțiile care iau deciziile importante ce le afectează viața. Evident, frustrările sunt și mai accentuate când vine vorba de bani. Criza zonei din 2008-2009 a scos la iveală probleme economice grave în cadrul UE, inclusiv niveluri ridicate de datorii și șomaj, și a condus la o pierdere a încrederii în capacitatea UE de a gestiona eficient problemele economice. Iar crizele economice survenite pe fondul pandemiei Covid-19 și al războiului din Ucraina au alimentat din plin patimile celor care consideră UE vinovată de lipsa bunăstării și a stabilității economice.
Un alt factor care favorizează euroscepticismul este politica de deschidere a frontierei, care permite libera circulație a persoanelor în interiorul Uniunii și care a condus la îngrijorări cu privire la imigrație și impactul acesteia asupra culturilor și economiilor naționale. Totodată, din ce în ce mai mulți politicieni cu înclinații naționaliste au ridicat tonul îngrijorărilor legate de faptul că UE ar submina suveranitatea statelor sale membre, deciziile fiind luate la nivelul UE prevalând asupra legilor și politicilor naționale.
În general, aceste probleme au condus la un sentiment de dezamăgire și neîncredere în rândul unor europeni cu privire la UE și instituțiile sale. Cu toate acestea, merită remarcat faptul că nu toți europenii sunt eurosceptici și sunt mulți care văd beneficiile aderării la UE, inclusiv o integrare economică sporită și oportunități de schimb și cooperare culturală.
Ce așteptări au românii? Cel mai recent barometru de opinie la nivelul statelor membre arată că pandemia de Covid-19, presiunea pe sistemul de sănătate, restricțiile și urmările economice au marcat traiul românilor în ultimii trei ani. Toate acestea și-au pus amprenta asupra așteptărilor românilor pentru perioada următoare, optimismul lor fiind în scădere sau, în cel mai bun caz, ei așteptându-se ca viața lor să stagneze. Aproape jumătate cred că viața lor va fi la fel în următoarea perioadă, iar o treime sunt mai degrabă pesimiști și apreciază că următoarele 12 luni vor fi mai dificile.
Totuși, românii par a fi ceva mai optimiști în ceea ce privește așteptările referitoare la situația economică în Uniunea Europeană: 22% se așteaptă ca situația să fie mai bună în anul următor, 32% apreciază că aceasta va fi la fel și 34% că se va înrăutăți. Iar 62% dintre respondenți sunt optimiști cu privire la viitorul UE, deși procentul lor este mai mic decât în vara anului 2022.
Sărbătorim Ziua Europei, dar printre noi sunt și mulți eurosceptici.