BNR, cu ochii pe criza din America

Banca Naţională a României şi Mi­nisterul Economiei şi Finanţelor au intervenit să oprească scăderea leu­lui după ce economia Statelor Uni­te ale Americii a suferit mai mul­te convulsii.

Banca Naţională a României şi Mi­nisterul Economiei şi Finanţelor au intervenit să oprească scăderea leu­lui după ce economia Statelor Uni­te ale Americii a suferit mai mul­te convulsii. Mai multe companii ame­ricane au anunţat că se confrun­tă cu mari probleme de lichiditate. Cele două instituţii româneşti au atras 2,9 miliarde de lei, aproximativ 774 de milioane de euro, în de­po­zi­te cu scadenţa la o săptămână. Ac­ţiu­nea vine după ce luni leul a avut o depreciere de 0,05 lei, până la 3,7608 pe un euro, în contextul şo­cu­ri­lor resimtiţe de economia mondială şi ca urmare crizei imobiliare. Banca cen­trală a obţinut depozite de la 15 bănci, cu scadenţa la 25 martie, în va­loare de 2,67 miliarde de lei, la o do­bândă anuală de 9%, egală cu cea de politică monetară. Ministerul Eco­no­miei a atras şi el 300 de milioane de lei de la bănci cu o dobândă de 8,9%, în încercarea de a limita că­de­rea leului şi care ar afecta puterea de cumpărare a populaţiei. Acţiunea celor două instituţii a urcat leul, cursul anunţat de BNR pentru ieri de fiind de 3,7418 pentru un euro.

În groapă. Ieri, dolarul ame­rican a atins minimul ultimilor 13 ani faţă de yenul japonez pe bursa de la Tokyo, ca urmare a problemelor mo­­nedei americane. Aceasta a scă­zut cu 0,2% în finalul şedinţei de luni, până la 97,20 yeni pentru un do­lar. Economia americană a fost cuprinsă recent de frisoane, primele semne fiind incapacitatea de plată anunţată la finele săptămânii trecute de fondul de investiţii Carlyle. De asemenea, fondul Drake Mana­gement i-a anunţat pe investitori că analizează lichidarea tuturor celor trei fonduri de hedging pe care de deţine, cu active în valoare de 5 mi­liarde de dolari. Banca ame­ricană de investiţii JPMorgan Chase a anun­ţat că va prelua Bear Stearns, a cincea bancă americană, la un preţ de doar 2 dolari pe acţiune, mult sub valoarea acţiunii pe bursă, ceea ce a prăbuşit şi mai mult cotaţia titlurilor băncii americane. De altfel, potrivit lui Robert Zoellick, preşedintele Băncii Mondiale, SUA s-ar putea îndrepta către o recesiune, iar Eu­ro­pa va continua să se confrunte cu noi probleme pe pieţele financiare. Problemele financiare au făcut să sca­dă şi barilul de ţiţei, de la re­­cordul de aproape 112 do­lari înregistrat luni până la 104 dolari, investito­rii retrăgându-şi banii pe fondul crizei de lichidităţi.

Citește pe Antena3.ro

Ce avere are Călin Georgescu, candidatul care a provocat cea mai mare surpriză la alegerile prezidențiale

Criză globală

Problemele de pe pieţele de creditare s-ar putea extinde asu­pra întregului sistem financiar, ceea ce ar putea determina scă­de­rea valorii contabile a insti­tu­ţiilor americane şi globale cu 800 de miliarde de dolari, a declarat Anoop Singh, director în FMI. Estimările actuale sugerează că sistemul financiar global, respectiv băncile, companiile de asigu­rări, fondurile de hedging şi de pensii, s-ar putea confrunta cu pierderi de 800 de miliarde de dolari, în pofida faptului că unii analişti previzionează pierderi de dimensiuni mult mai mari, a adăugat oficialul FMI. În urmă cu o zi, Alan Greenspan, fostul preşedinte al Fed, afirmase că “SUA traversează cea mai gravă criză financiară de după al doi­lea război mondial, aceasta urmând să se încheie abia după stabilizarea preţurilor din sectorul imobiliar”.

Fed reduce dobânda la dolar

Rezerva Federală a redus marţi rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, de la 3% la 2,25% pe an, o scădere semnificativă, dar sub estimările analiştilor şi ale investitorilor din piaţa financiară, în încercarea de a stopa intrarea într-o recesiune profundă a economiei SUA. Dobânda a coborât astfel la cel mai scăzut nivel de după februarie 2005.

Majoritatea analiştilor financiari anticipau o reducere cu un punct procentual a dobânzii cheie.

“Situaţia de pe pieţele financiare rămâne tensionată, iar înăsprirea condiţiilor de creditare şi accentuarea problemelor din sectorul imobiliar ar putea afecta creşterea economică în următoarele trimestre”, se arată într-un comunicat Fed.

Banca centrală americană a subliniat că riscurile cu care se confruntă economia se menţin, sugerând astfel că dobânda cheie ar putea fi redusă din nou dacă va fi necesar.

Totodată, Fed estimează că rata inflaţiei va coborî în următoarele trimestre, reflectând o scădere a preţurilor pentru energie şi mărfuri.

Decizia Comitetului de politică monetară vine la două zile după ce Fed a anunţat o serie de măsuri radicale în încercarea de a stabiliza sistemul financiar.

Astfel, instituţia a redus anterior diferenţa dintre dobânda de discount, la care acordă împrumuturi băncilor, şi rata overnight, de pe piaţa interbancară, la numai un sfert de punct procentual.

Anterior, banca a oferit instituţiilor financiare credite de 200 de miliarde de dolari, sub formă de titluri de Trezorerie, ce vor putea fi garantate inclusiv prin instrumente financiare care au la bază ipoteci.

În plus, Fed a luat şi alte măsuri mai puţin obişnuite, precum acordarea unei finanţări de 30 de miliarde de dolari, pentru a face posibilă preluarea băncii de investiţii Bear Stearns de către JP Morgan.

În pofida mai multor reduceri ale dobânzii de politică monetară şi a măsurilor de suplimentare a lichidităţii pe pieţele financiare, economia americană se confruntă cu un declin accentuat.

Potrivit unor date recente, numărul locurilor de muncă din SUA, atât producţia industrială, cât şi vânzările de retail s-au redus.

Fed a redus dobânda de politică monetară cu trei puncte procentuale de la mijlocul lunii septembrie 2007, dintre care două puncte de la începutul acestui an.

Măsura luată marţi de Fed a determinat scăderea a cotaţiei dolarului în raport cu euro, la 1,5701 unităţi, faţă de 1,5795 unităţi anterior.

Faţă de moneda japoneză, dolarul a coborât la 98,23 unităţi, comparativ cu 98,65 unităţi înainte de decizia Fed.

Pe de altă parte, acţiunile celor mai mari companii europene au închis şedinţa de tranzacţionare de marţi în urcare cu 3,5%, înainte de decizia Fed. Indicele FTSEurofirst 300, al celor mai importante companii europene, a închis în creştere cu 3,5%, la 1.241,99 puncte.