Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România va termina de rambursat împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional în 2015, dar cea mai mare parte a fost deja plătită iar pentru anul următor a rămas de achitat doar un miliard de dolari, “un mizilic”, a apreciat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Din cel mai mare împrumut contractat vreodată de România în anul 2009 (de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială) vor rămâne de achitat doar banii împrumutaţi de la Banca Mondială şi Comisia Europeană. Aceştia nu s-au plătit încă, prima rată mai consistentă, de 1,5 miliarde de euro, urmând a fi achitată de Ministerul de Finanţe abia anul viitor, conform acordului de finanţare. Rambursarea se va încheia abia în 2019.
Prin urmare, guvernatorul s-a referit numai la cele 12 miliarde de euro de la FMI, restul până la 20 de miliarde de euro fiind luate de la Comisia Europeană şi Banca Mondială. Din “Centura de siguranţă” de 20 de miliarde de euro, BNR a avut de ramburat din rezerva valutară numai împrumutul de la FMI, iar Finanţele vor avea de achitat banii împrumutaţi de la CE şi Banca Mondială. Aşa că, în ciuda optimismului guvernatorului BNR, partea mai greu de achitat, care afectează bugetul, şi implicit cetăţenii acestei ţări, nu a fost încă plătită. Rămâne însă întrebarea de unde va plăti Ministerul de Finanţe aceşti bani atâta timp cât bugetul nu dă semne de însănătoşire. Trezoreria are un buffer de lichidităţi de 4,6 miliarde de euro, care acoperă cheltuielile pe 4 luni, dar nu poate risca să plătească din aceşti bani. Cel mai probabil, Ministerul de Finanţe se va împrumuta pentru a rostogoli această datorie.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ţinut să facă public faptul că banca centrală aproape a terminat de achitat împrumutul de la FMI în condiţiile în care rezervele valutare sunt acum mai mari decât în momentul în care a contractat împrumutul şi rezerve minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în valută sunt reduse de la 40% la 18%. Concret, astăzi la BNR, România are o rezervă valutară de 32.440 milioane de euro, în condiţiile în care în martie 2009 (luna în care a fost încheiat acodul cu FMI) avea rezerve valutare de 25.121 milioane de euro. Cum? Guvernatorul a explicat în martie 2013 la o conferinţă de presă că Banca Naţională a rambursat fără vreo problemă aceste rate şi că rezerva nu a scăzut, ci a crescut pentru că “am avut de unde să luăm bani sub formă de împrumut şi sub formă de cumpărări de valută”. Mai mult, Isărescu a mai spus că BNR face şi profit când dă banii înapoi, în funcţie de coşul în care face rambursarea.
Corecţii fiscale
“Terminăm de rambursat împrumutul cu rezerve mai mari decât atunci când l-am luat şi cu rezerve minime la valută reduse de la 40% la 18%. Cred că este momentul să arătăm aceste cifre care justifică acel împrumut şi arată faptul că programul a funcţionat. Acest lucru ne îndreptăţeşte să avem o îmbunătăţire în continuare a ratingului de ţară şi să vorbim de intrarea într-un nou ciclu de dezvoltare echilibrată şi echilibrantă până în momentul intrării în zona euro”, a explicat Mugur Isărescu. Acesta a mai spus că “această ţară a rambursat, fără ca vreunul dintre dumneavoastră se se fi simţit cum s-a simţit generaţia mea în anii ’80, aproape în întregime împrumutul de la FMI. Ieri (n.r. – luni) s-a făcut o plată mare de 700 de milioane de euro”.
Isărescu a mai declarat că, în această perioadă, România a realizat şi importante corecţii atât în domeniul fiscal cât şi în balanţa externă. Şeful băncii centrale a arătat că România a suferit a doua corecţie fiscală din Europa, de 7,2 puncte procentuale, după cea din Grecia, iar în plan extern o corecţie de peste 12 puncte procentuale. “Am realizat o corecţie masivă. Eu nu am mai trăit aşa ceva în plan extern de la 14 la 1%. De peste 12 procente, creşterea economică pe câţiva ani. S-a simţit în nivelul de trai, cum să nu se simtă!”, a explicat guvernatorul BNR. El a mai spus că, în acest moment, ţara s-a aşezat, are posibilitatea să intre în alt ciclu lung de creştere sustenabilă şi mult mai solidă.
Cel mai mare împrumut
Guvernatorul BNR a precizat că, la finalul acestui an, România va mai avea de rambursat circa 1,3 miliarde de dolari din împrumutul luat de la FMI, iar în 2015 acesta se va stinge. Vor rămâne de achitat împrumuturile de la Uniunea Europeană şi Banca Mondială, care au fost contractate pe termene mai lungi şi care intră în sarcina Ministerului Finanţelor Publice, a adăugat acesta.
Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Vârful de plată în cadrul acestui pachet este în anul 2015, când autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro, din care Ministerul de Finanaţe – 1,5 miliarde de euro.
În 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.
Din acest aranjament cu FMI, România a intrat în posesia a şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro).
Cea de-a opta tranşă a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată. Banii de la Uniunea Europeană şi Banca Mondială au fost luaţi integral.
Citește pe Antena3.ro
