Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul va trebui să scoată, anul viitor, incă 100 de milioane de euro din visteria statului dacă UE va decide reducerea cu 25% a plăţilor directe pe hectar pentru Romănia, potrivit unui articol publicat pe site-ul EurActiv.ro.
Guvernul va trebui să scoată, anul viitor, incă 100 de milioane de euro din visteria statului dacă UE va decide reducerea cu 25% a plăţilor directe pe hectar pentru Romănia, potrivit unui articol publicat pe site-ul EurActiv.ro.
Comisia Europeană va decide dacă ne va penaliza sau nu in urma auditului pe care experţii de la Bruxelles il fac luna aceasta la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Un audit realizat in vară scotea la iveală probleme mari: unele suprafeţe de teren agricol declarate pe harta digitală depăşesc graniţele ţării sau pur şi simplu nu mai sunt de actualitate, in locul culturilor agricole răsărind cartiere de vile pentru care UE, desigur, nu acordă subvenţii.
Michael Mann, purtătorul de cuvănt pentru agricultură şi dezvoltare rurală din cadrul Comisiei Europene, a declarat pentru EurActiv că reducerea cu 25% a plăţilor pentru Romănia se traduce astfel: suma tăiată de UE nu se va pierde, ci va trece in sarcina Guvernului de la Bucureşti. Altfel spus, "fermierii işi vor primi plăţile, dar o parte din sumă va fi suportată de la bugetul de stat", pentru că de la Bruxelles vor veni mai puţini bani, a explicat Mann.
Un calcul estimativ arată că ar fi vorba despre peste 100 de milioane de euro, care reprezintă un sfert din suma de peste 400 de milioane de euro, alocată Romăniei sub forma plăţilor directe la hectar, pentru anul 2007 şi care vor fi achitate din bugetul pe 2008. Teoretic, posibilităţile de finanţare ar trebui să se regăsescă in bugetul de stat pentru anul 2008. Proiectul bugetului este, deocamdată, intr-o fază incipientă, potrivit oficialilor. "Este o sumă destul de mică, practic, sub 0,1% din Produsul Intern Brut al Romăniei", consideră analistul economic Liviu Voinea. In opinia sa, una din sursele de finanţare a cheltuielilor cu plăţile directe o pot reprezenta banii veniţi chiar de la agricultori. "Ar trebui ca in 2008 să intre in vigoare impozitele pentru agricultori, măsura fiind amănată anul acesta", a explicat Voinea. Dacă pentru finanţele publice nu este o sumă foarte mare, pentru ţăranii care şi-au făcut calcule in funcţie de subvenţiile de la Bruxelles, aceşti bani sunt foarte importanţi. O reducere a fondurilor cu 25 de euro din 100, in cazul unei mici ferme cu căteva hectare, poate duce chiar la faliment.
Citește pe Antena3.ro
Auditul din vară
 După cum arată datele dintr-un document oficial obţinut de HotNews.ro şi citat de EurActiv, un audit realizat in vara acestui an de experţii Comisiei Europene, a relevat numeroase probleme. Acestea ţin de mai multe aspecte ale sistemului de administrare şi control: localizarea corectă a parcelelor declarate de ţărani, incadrarea terenurilor in condiţiile impuse de regulamente, modul in care se controlează declaraţiile etc. Spre exemplu, experţii europeni au constatat că multe suprafeţe declarate, aşa cum apar pe harta electronică, depăşesc graniţele ţării. "Autorităţilor romăne li se cere să revizuiască digitizarea graniţei ţării (...) şi să asigure că nici o plată nu se efectuează pentru o suprafaţă localizată in alte State Membre", se arată in document.
O altă categorie de nereguli se referă la utilizarea unor informaţii expirate despre terenurile declarate de ţărani. "Deşi sursa de material utilizat pentru crearea LPIS-GIS (Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole şi Sistemul de Informaţii Geografice, n.r.) nu este considerat a fi «depăşit» (5 ani sunt in general acceptabili) in cazul Romăniei, au fost identificate schimbări importante in peisajul agricol.
Mai precis s-au construit noi case pe suprafeţe identificate ca agricole in LPIS şi copacii au fost tăiaţi. In consecinţă Agenţia de Plată intenţionează să actualizeze sursa de material la fiecare 3 ani incepănd cu anul 2007", arată documentul. Spre exemplu, cu referire la un anumit bloc fizic, raportul arată că "acesta a fost inregistrat cu 3,24 ha ca teren arabil. Numai o parte din bloc apare să fie utilizat in conformitate cu inregistrarea sa, in timp ce restul este utilizat in scopuri de construcţie (o casă nouă construită şi un teren pregătit pentru o construcţie ulterioară). Avănd terenul inspectat, apare faptul că acest bloc intreg poate fi utilizat in timp scurt pentru construcţia unui rănd de vile. Se cere confirmarea acestei perspective şi se cere de asemenea clarificarea existenţei unei proceduri in vigoare pe baza cărei Agenţia de Plăţi este informată de către alte organisme cu privire la lucrări importante de infrastructură".
Concluzii preliminare
Concluziile preliminare ale auditului desfăşurat de experţii Comisiei Europene la APIA in perioada 3-7 septembrie arată că instituţia mai are unele deficienţe de remediat, iar activitatea de control in teren a datelor declarate de agricultori este "acceptabilă". "Rezultatele sunt, zic eu, bune. (...) In şedinţa de inchidere, concluziile preliminare prezentate de auditori au stabilit că intr-adevăr Romănia a dezvoltat un sistem de administrare şi control, dar mai are incă unele lucruri care trebuie puse la punct şi mai ales s-au referit la faptul că softul care gestionează toate aceste cereri şi plata lor mai are de dezvoltat in special sistemul de calcul şi autorizare a plăţilor", a declarat Svetlana Gacichevici, director in cadrul APIA. Ea a adăugat că auditorii şi-au exprimat ingrijorarea cu privire la intărzieri, atrăgănd atenţia că dacă timpul de desfăşurare a controalelor nu este accelerat, APIA ar putea "ieşi din perioada optimă".
Faptul că experţii au apreciat că activitatea de control pe teren este "acceptabilă", inseamnă de fapt "bine", susţine Svetlana Gacichevici. Ea a recunoscut insă că deşi controlul in teren a datelor declarate de ţăranii care au solicitat plăţi directe pe hectar a fost finalizat in proporţie de 65%, nici o informaţie nu a fost introdusă deocamdată in baza de date, deoarece softul este in faza de testare şi va intra in funcţiune pe 25 septembrie.
