Ce trebuie să facem ca să adoptăm euro în 10 ani

România are nevoie de o creştere economică de 3%-4% pe an pentru a ajunge la standardele din UE
România are nevoie de o creştere economică cu două puncte procentuale peste cea din zona euro, adică de 3%-4% pe an, pentru a putea să adopte moneda unică europeană într-un orizont de timp de zece ani, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, într-un interviu acordat Agerpres.
“Avem nevoie de o creştere economică de 3%-4% pe an astfel încât, într-un orizont rezonabil de timp, să ajungem la un nivel satisfăcător de convergenţă reală. Dacă stagnăm din perspectiva convergenţei reale, adică economia rămâne la o creştere în jurul a 2%, iar în zona euro creşte la fel, cred că discuţia este închisă. Ar trebui să avem un diferenţial de creştere de cel puţin două puncte procentuale peste zona euro astfel încât, într-un orizont de până la 10 ani, să putem adopta euro”, a explicat Dumitru. România este obligată, prin statutul de membru al Uniunii Europene, să adopte euro, însă nu are un termen fix stabilit, iar autorităţile din România nu au, în prezent, o ţintă clar stabilită pentru aderarea la zona euro.

Consumul trebuie să susţină creşterea economiei
Cum în acest an aportul agriculturii la formarea PIB nu va mai fi aşa de important ca anul trecut, în 2014 centrul de greutate trebuie să se deplaseze către cererea internă ­ consum şi investiţii, însă aici avem încă dificultăţi. “La nivel de consum avem o performanţă destul de slabă a veniturilor disponibile ale populaţiei pe fundalul unui grad de îndatorare ridicat. În plus, mai este un factor esenţial în evoluţia comportamentului de consum, care ţine de sentimentul consumatorului”, a declarat Dumitru. Acesta a mai adăugat că şi în situaţia în care veniturile disponibile ar creşte mai rapid, există un sentiment relativ negativ care ţine pe loc apetitul de consum. Practic, chiar dacă românii ar avea venituri mai mari, ar prefera să economisească decât să cheltuiască.
“Asta este şi explicaţia pentru faptul că, în timpul crizei, depozitele bancare au crescut destul de rapid. Chiar dacă veniturile pentru mulţi dintre ei nu au crescut, sau pentru unii chiar au scăzut, din veniturile mai mici au economisit mai mult”, a spus Dumitru.
În ceea ce priveşte investiţiile, acestea nu se vor îmbunătăţi semnificativ în 2014, deoarece se bazează pe o prognoză de absorbţie a fondurilor europene foarte ambiţioasă, chiar nerealistă dacă luăm în calcul experienţa anilor anteriori.
“Am eşuat în a absorbi bani europeni suficient de mulţi care să compenseze reducerea investiţiilor din surse proprii, ceea ce ne-a condus în 2013 la cele mai mici investiţii publice ca procent din PIB din ultimii cinci ani”, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal. “Prin urmare, investiţiile publice au avut o evoluţie destul de slabă şi este de aşteptat să nu se îmbunătăţească semnificativ nici în 2014, chiar dacă în bugetul aprobat pe 2014 sunt prevăzute a creşte la 6,2% din PIB de la 5,1% din PIB în 2013, însă această creştere se bazează pe o prognoză de absorbţie a fondurilor europene foarte ambiţioasă, chiar nerealistă, dacă luăm în calcul experienţa anilor anteriori”, a adăugat Dumitru.