Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Executivul comunitar a decis, recent, să solicite introducerea unor taxe majorate de import pentru mărfuri agricole și îngrășămintele care vin din Rusia și Belarus. În acest fel, rușii vor avea mai puține resurse pentru a susține războiul din Ucraina, spune Comisia Europeană, dar prețul îl vor plăti fermierii, iar în final consumatorii europeni. România este una dintre cele mai expuse țări la efectele acestei sancțiuni, în condițiile în care fermierii românii sunt nevoiți să achiziționeze cantități mari de îngrășăminte aduse din această țară.
Produsele agricole supuse noilor taxe reprezintă 15% din volumul importurilor agricole din Rusia în 2023, care nu au fost încă supuse unor taxe majorate. După aprobarea de către Consiliul Europei, tarifele UE se vor introduce pentru toate importurile de produse agricole din Rusia. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat UE va lua măsuri pentru a se asigura că fermierii și industria îngrășămintelor din Europa nu vor fi afectați negativ de aceste tarife. Dimpotrivă, se dorește stimularea producției interne și facilitarea importurilor din alte țări terțe. Propunerea trebuie să fie aprobată de Parlamentul European și de statele membre cu majoritate calificată. Pentru adoptarea acestei decizii, este necesar ca 15 din cele 27 de state membre ale UE, reprezentând 60% din populația Uniunii, să voteze în favoarea sa. Importanța acestei decizii este considerabilă, deoarece nu necesită unanimitate și nu poate fi blocată de un singur stat membru, scrie publicația electronică farmer.pl.
Importurile din Rusia și Belarus, în creștere
În noiembrie 2024, miniștrii economiei și industriei din Polonia, Estonia, Lituania și Letonia au trimis o scrisoare către vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, cerând măsuri mai dure împotriva importurilor rusești de îngrășăminte. Aceștia au argumentat că exporturile de îngrășăminte din Rusia și Belarus către UE au crescut cu 52% în primele opt luni ale anului 2024, generând venituri de 1,2 miliarde de euro. Ulterior și Suedia s-a alăturat, de asemenea, inițiativei de majorare a tarifelor. Aceste fonduri au fost utilizate, în mare parte, pentru susținerea agresiunii ruse în Ucraina.
Rusia, al doilea cel mai mare exportator în România
Evoluțiile de pe piața mondială a îngrășămintele este îngrijorătoare, ea fiind similară cu criza din 2022, când 70% din capacitatea de producție a continentului european s-a închis. Situația îi afectează și pe fermierii români care sunt puternic dependenți de importuri, în condițiile în care producția internă este extrem de mică, după ce combinatele de îngrășăminte au fost închise unul după altul. Importurile de îngrășăminte din Federația Rusă s-au plasat pe locul doi, după cele din Egipt, anul trecut. Importurile din Federația Rusă nu sunt interzise, pentru că aceste produse nu sunt înscrise pe lista de sancțiuni aplicate de Uniunea Europeană acestei țări, dar situația se va schimba în curând, după impunerea unor taxe vamale majorate. Importatorii europene vor fi astfel nevoiți să cumpere îngrășămintele la prețuri mai mari din Federația Rusă, ele urmând să fie aliniate sau chiar mărite peste prețurile practicate de alți exportatori precum Turcia, Algeria, Norvegia etc. În ceea ce privește ajutoarele promise de Bruxelles fermierilor pentru a acoperi creșterile de prețuri aduse de măsura pe care o pregătește acum, ele nu vor fi, cel mai probabil, suficiente pentru a acoperi integral majorările de prețuri, iar distribuirea lor va genera foarte multe nemulțumiri, la fel cum s-a întâmplat și în trecut când au fost acordate astfel de compensații țărilor membre.
Cum au evoluat importurile românești de îngrășăminte din Federația Rusă în ultimii 11 ani
Anul Valoare (mil. euro) Cantitate (mii tone)
2024 123,66 358,03
2023 85,03 272,14
2022 244,80 433,41
2021 93,67 274,16
2020 58,66 314,50
2019 97,46 398,65
2018 55,95 274,89
2017 43,03 202,70
2016 43,43 220,90
2015 24,35 116,12
2014 22,90 129,46
Sursa: TAXUD
Balanța comercială cu îngrășăminte chimice a României din ultimii ani
Anul Export (mil. euro) Import (mil. euro)
2024 34,90 510,28
2023 102,85 550,47
2022 42,02 1.256
2021 38,95 489,30
2020 79,58 223,23
2019 6,72 287,37
2018 1,60 197,50
Total 306,62 3.514,15
Deficit comercial: 3,20 miliarde euro
Sursa: TAXUD
Din cauza creșterii puternice a prețului gazelor naturale, producția de îngrășăminte chimice a României a scăzut dramatic în ultimii ani. Cel mai mare combinat, aflat încă în funcțiune, combinatul Azomureș, și-a oprit în ultimii ani de mai multe ori activitatea din acest motiv.
Ce se întâmplă cu combinatele noastre
După ce imperiul InterAgro al lui Ioan Niculae s-a prăbușit, combinatele chimice deținute de acesta s-au închis. Fiscul le-a scos la vânzare, dar din cele cinci combinate, doar trei și-au găsit un cumpărător, în timp ce al șaselea fusese vândut în 2020 de patronul InterAgro. În luna martie a anului trecut, executorul judecătoresc a scos la licitație prin negociere directă combinatul Ga Pro Co Chemicals din Săvinești, județul Neamț, la un preț de pornire de 70 milioane de lei, echivalentul a 14 milioane de euro. Combinatul se află acum în faliment și el a fost scos la vânzare de mai multe ori în ultimii ani de către lichidatorul Sierra Quadrant, dar fără succes. Prețul a coborât în timp de la 85 milioane de lei la 70, dar nici așa nu s-a reușit vânzarea lui. Tot în cursul lunii martie a fost scos la vânzare și combinatul Donau Chem Turnu Măgurele, prețul de pornire fiind de 89 milioane de lei, dar nu au existat oferte. În luna octombrie cele două combinate au fost scoase la vânzare din nou, lichidatorul judiciar sperând să obțină cel puțin 32 milioane de euro din valorificarea lor. Trei din cele șase combinate deținute în trecut de grupul InterAgro au fost achiziționate la licitații de Eusebiu Guțu, patronul Pambac Bacău, o companie specializată în producerea și comercializarea produselor de panificație. Astfel, pentru activele Amurco Bacău, omul de afaceri a plătit anul trecut 3 milioane de euro și pentru Nitropos din Făgăraș 8,2 milioane de euro. De asemenea, el a mai plătit 25 milioane de euro pentru combinatul Chemgas din Slobozia în primăvara anului 2021. La preluarea acestor unități, Eusebiu Guțu promitea investiții serioase, iar Chemgas urma să devină centru de dezvoltare al grupului Pambac pe zona industriei îngrășămintelor. În ceea ce privește cel de-al șaselea combinat, Viromet Victoria, el a fost vândut de Ioan Niculae în 2020, după care a intrat imediat în insolvență pentru datorii de 30 milioane de lei, iar astăzi este închis.
Citește pe Antena3.ro
