Consumul de energie a crescut, dar economia tot a scăzut în 2010

Văzut cu fervoare evanghelică drept barometrul stării de sănătate a ţării, consumul de electricitate s-a decuplat anul trecut de creşterea economi­că. Revenirea exporturilor la niveluri chiar mai mari decât înaintea crizei a determinat majorarea consumului de energie electrică cu aproape 5% în 2010, dar acesta este în continuare sub nivelul din 2008. Concomitent, România a înregistrat o scădere economică, fiind alături de Grecia, sigura din Uniunea Europeană care a înregistrat scădere în trimestrul al treilea din 2009.

„În ceea ce mă priveşte, credeţi-mă că m-am fript tare cu analizele economiştilor, încât aştept ca ele să crească (în număr – nr.). Aşa că eu, săptămânal, sun la Videanu să văd consumurile de energie”, declara în vara lui 2009 preşedintele Traian Băsescu. Consumul de electricitate a crescut anul trecut cu 4,7% comparativ cu 2009, potrivit estimărilor Transelectrica, iar pentru acest an este aşteptat un avans de cel puţin 1%, potrivit lui Octavian Lohan, directorul general adjunct al companiei.

El a spus că cifrele reprezintă o estimare bazată pe datele Transelectrica, şi nu pe datele avansate de producători. Pentru 2011 şi 2012, Transelectrica esti­mea­ză un avans al consumului de electricitate de cel puţin 1%, respectiv 2%. Consumul de energie electrică a scăzut în 2009 cu 8,2%, la 48,6 TWh, influenţat de criza economică din cauza căreia o serie de mari companii au fost închise sau şi-au redus activitatea. Ulterior, de­pre­cierea leului şi forţa de muncă ieftină au permis industriei româneşti să pri­­mească comenzi, iar exporturile s-au derulat cu preponderenţă în Occident.

După un recul de circa 5 miliarde de euro, valoarea exporturilor ro­mâ­neşti a depăşit în 2010 cu 2 mi­liarde de euro valoarea înregistrată în 2008 şi cu peste 25% pragul din 2009. Da­cia Piteşti, Nokia România şi Rom­pe­trol Rafinare au fost în 2010 cei mai importanţi exportatori, potrivit Aso­cia­ţiei Naţionale a Exportatorilor şi Im­portatorilor din România (ANEIR). În topul exportatorilor se află în continuare ArcelorMittal Ga­laţi, OMV Petrom, Petrotel-Lukoil, Renault Industries Rou­manie, Ho­neywell Technologies, Continental Automotive şi Autoliv România.

Ponderea cea mai mare o are sectorul auto, Dacia Logan fiind unul dintre succesele crizei, având vânzări în creştere în Occident, după ce în 2009 pro­ducătorul din Mioveni a profitat de programele de tip „Rabla” din Germania sau Franţa. În 2009, Germania a de­venit cea mai mare piaţă de desfacere pentru Dacia. Înmatri­cu­lă­rile de maşini Renault şi Dacia în Ger­mania au scăzut anul trecut cu 32%, la 153.555 de unităţi, în timp ce piaţa a coborât cu 23,4%, la 2,9 milioane, după ce programul „Rabla” nu a mai fost continuat în 2010. În 2009, Dacia a vândut în Germania 84.708. Începerea produc­ţiei într-un ritm mai avansat la fabrica Ford de la Craiova din 2012 va impulsiona şi mai mult exporturile.

De asemenea, fur­nizarea de energie ieftină de la Hidroelectrica a permis revenirea exporturilor la combina­tul siderurgic de la Galaţi. Exporturile României vor atinge anul viitor 40 de miliarde de euro, un nivel-record de după Re­voluţie dacă pe plan internaţional nu vor interveni fenomene neprevăzute, iar cursul leului va fi stabil, potrivit ANEIR. Principalele pieţe de export pentru România sunt Germania, Italia şi Franţa.

CEZ iese oficial de la reactoarele 3 şi 4
În timp ce consumul este progno­zat să crească, grupul ceh CEZ a ie­şit formal din proiectul de rea­li­za­re a reactoarelor 3 şi 4 de la centrala de la Cernavodă, după mai mult de doi ani de tergiversări şi răzgândiri ale statului român. CEZ a vândut ieri pachetul de 9,15% la EnergoNuclear către Nuclearelectrica, acţionarul majoritar, la va­loarea nominală. Tranzacţia a cos­tat Nuclearelectrica 7,4 milioane de lei. Iniţial, Nuclearelectrica ne­go­ciase să participe cu activele de pe platformă şi cu 20% din titluri, dar statul român a vrut să aibă participaţia majoritară.
Între timp nu mai are bani.